Înalta Curte de Casație și Justiție a depus vineri o plângere prealabilă la Guvern și Ministerul Finanțelor, prima etapă în demersul de a ataca în instanță decizia guvernanților de amânare a plății unor drepturi salariale restante către magistrați.

Textul plângerii prealabile a fost postat vineri de judecătorul Alin Ene, membru al CSM și un susținător al șefei Înaltei Curți, Lia Savonea.

Proiectul de buget transmis în Parlament de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Guvernanții au decis însă ca o parte din aceste plăți să fie amânate, iar banii să fie redirecționați către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde lei promovat de PSD.

'Solicităm ca, prin prezenta plângere prealabilă, să procedați la: punerea la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi salariale restante; emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/ alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul; comunicarea unui răspuns expres, motivată în fapt și de drept, în termenul legal', se arată în plângerea semnată de Lia Savonea.

Instanța supremă susține că refuzul Guvernului de alocare a sumelor necesare pentru plata titlurilor executorii către magistrați este unul ''nejustificat'', iar prin această decizie Executivul și-a încălcat propriul cadru normativ, prin care a stabilit plata eșalonată, începând cu anul 2018, a acestor restanțe.

Înalta Curte mai spune că, dacă plângerea sa nu va fi soluționată favorabil, își rezervă dreptul de a da în judecată Guvernul, la instanța de contencios administrativ, și va cere daune inclusiv de la persoanele 'care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii'.

'În caz de nesoluționare favorabilă a prezentei plângeri prealabile, ne rezervăm dreptul de a sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul Legii nr. 554 /2004. Persistarea în această conduită de refuz nejustificat va angaja nu doar răspunderea autorităților publice sesizate, ci și răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanței obligarea acestora la plata despăgubirilor în solidar cu autoritatea publică pentru prejudiciul cauzat prin întârziere. În plus, în ipoteza neexecutării hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată, vom solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și despăgubiri pentru neexecutarea obligației', se mai spune în plângere.

De altfel, Înalta Curte amenințase încă de săptămâna trecută că va acționa Guvernul în instanță și acuza Executivul că ignoră decizii judecătorești definitive.

'Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României, care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar. Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică', declara ICCJ.

Aceste restanțe salariale au apărut după ce, în anul 2023, Instanța supremă, condusă la acea vreme de Corina Corbu, și Parchetul General, condus de Alex Florența, au decis să crească salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii luate de instanțele judecătorești. Decizia de majorare se aplică retroactiv, începând cu anul 2018. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)