Constituţia din 1923 a fost instrumentul juridic fundamental prin care s-a realizat întregirea României ca stat naţional, unitar şi democratic, a subliniat, luni, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Corina Corbu, la evenimentul "Centenarul Constituţiei României Întregite (1923 - 2023)", organizat de CCR, la Palatul Parlamentului.

"Constituţia din 1923 are în istoria României o semnificaţie cu totul specială. Dacă prima Constituţie, din 1866, a consacrat juridic existenţa statului modern român şi a ridicat la nivel constituţional principiile de funcţionare a instituţiilor acestuia, dacă următoarea Constituţie din 1881 a marcat noua realitate juridică adusă de cucerirea independenţei de stat, Constituţia din 1923 a fost instrumentul juridic fundamental prin care s-a realizat întregirea României ca stat naţional, unitar şi democratic", a transmis Corbu.

Potrivit acesteia, prin Constituţia din 1923, România nu s-a întregit numai sub aspect teritorial în urma Marii Uniri din anul 1918, ci şi "sub aspectul valorilor, al principiilor de organizare democratică, de respectare a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi de punere a ţării pe calea modernizării şi a progresului".

Preşedintele ICCJ a evidenţiat că Legea fundamentală din 1923 "marchează din punct de vedere juridic succesul şi ireversibilitatea reformelor efectuate imediat după Primul Mare Război Mondial în domeniul electoral şi al proprietăţii funciare în urma promisiunilor făcute de Regele Ferdinand I în celebrul său discurs de la Răcăciuni de la 23 martie 1917".

"Constituţia din 1923 nu se mărgineşte însă la aceste progrese vizibile sub aspectul echităţii sociale şi a drepturilor cetăţeneşti. Ea întăreşte fundamental statul de drept prin consacrarea constituţională a unor principii precum inamovibilitatea judecătorilor sau controlul constituţionalităţii legilor, care fuseseră recunoscute de către Înalta Curte pe cale pretoriană încă din deceniile anterioare adoptării acesteia", a explicat Corina Corbu.

Ea a afirmat că, în ciuda faptului că "istoria a fost nemiloasă şi statul de drept avea să se prăbuşească pentru o lungă perioadă sub loviturile regimurilor dictatoriale, mai întâi de sorginte autoritară sau fascistă, ulterior a totalitarismului de inspiraţie bolşevică, Legea fundamentală din 1923 a rămas în conştiinţa profesioniştilor dreptului, dar şi a cetăţenilor obişnuiţi ca un etalon al modului în care trebuie să arate Constituţia unui stat democratic, iar principiile desprinse din aceasta nu s-au pierdut niciodată din conştiinţa publică".

"În timpul Revoluţiei din Decembrie 1989, circulau extrase ale Legii fundamentale din 1923, care reaminteau cetăţenilor, chiar după decenii de privaţiune faţă de orice mecanism democratic, de drepturile cetăţeneşti şi de un altfel de stat: unul al cetăţenilor şi nu al unui partid unic. Fibra de bază a Constituţiei din 1991, nucleul dur al acesteia îşi găseşte şi el inspiraţia măcar în spiritul, dacă nu şi în litera primei Constituţiei a României Întregite", a completat preşedintele ICCJ, Corina Corbu. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Citiţi şi: 

UN SECOL DE ISTORIE: 100 de ani de la adoptarea Constituţiei de la 1923 (26 martie) 

Iohannis: Moştenirea Constituţiei României Întregite ne îndatorează să ducem valorile democratice mai departe 

Ciucă: Constituţia din 1923 a asigurat premisele modernizării şi democratizării naţiunii române  

Gorghiu: Următoarea revizuire a Constituţiei, momentul potrivit pentru o lege fundamentală care să ţină pasul cu vremurile  

Ciolacu: Constituţia din 1923 a avut caracterul unui proiect de ţară

Marian Enache: Forţa Constituţiilor rezidă în menţinerea păcii sociale 

Patriarhul Daniel: Constituţia din 1923 a integrat România în Europa Naţiunilor