Moştenirea democratică a Constituţiei din 1923 presupune o răspundere comună, iar Parlamentul prin legile adoptate trebuie să nu se abată de la valorile constituţionale şi celelalte autorităţi publice trebuie să respecte separaţia şi echilibrul puterilor în stat, în spiritul loialităţii constituţionale, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, la evenimentul centenar organizat de Curtea Constituţională a României.

"Viitorul ţării noastre este unul european, asigurat de însăşi deschiderea oferită de dispoziţiile Constituţiei noastre. Parcursul ţării noastre nu are o altă direcţie decât cea în care valorile democratice sunt respectate, interiorizate şi promovate. În vremuri tumultoase, acestea reprezintă o busolă şi un filtru pentru deciziile publice, pentru clasa politică şi pentru cetăţeni. La 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite, moştenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preţ şi să construim viitorul pe care ni-l dorim, într-un cadru constituţional permanent adaptat la realitatea momentului şi la nevoile societăţii. Această moştenire presupune o răspundere comună. Ea aparţine clasei politice, Parlamentului, care are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituţionale. Responsabilitatea este, în egală măsură, şi a celorlalte autorităţi publice, cărora le revine obligaţia de a respecta separaţia şi echilibrul puterilor în stat, în spiritul loialităţii constituţionale. Prin misiunea sa constituţională, Curtea Constituţională are, deopotrivă, un rol major ca, prin fiecare decizie sau hotărâre adoptată cu obiectivitate şi profesionalism, să consolideze încrederea cetăţenilor în statul de drept", a spus şeful statului, la evenimentul organizat la Palatul Parlamentului.

El a subliniat că, în calitatea sa de preşedinte, va continua să "vegheze la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, rămânând un susţinător ferm al parcursului european al ţării noastre, bazat pe unitate, perseverenţă şi dorinţa continuă de a construi o societate mai bună".

Potrivit preşedintelui Iohannis, Constituţia din 1923 - una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri - a fost o "operă juridică modernă, de inspiraţie europeană, care a reflectat nu doar o serie de aspiraţii şi tradiţii specifice societăţii româneşti, ci şi apartenenţa naturală a României la spaţiul cultural, politic şi juridic al democraţiilor occidentale".

"Consacrarea expresă a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile şi politice, protejarea libertăţii religioase, dreptul minorităţilor naţionale, regimul proprietăţii, interzicerea discriminării pe motive etnice, de limbă sau de religie şi a pedepsei cu moartea în timp de pace, ca şi interzicerea cenzurii sunt doar câteva dintre elementele modernizatoare pe care Constituţia din 1923 le-a adus statului român. În Legea fundamentală de acum un secol şi-au găsit loc principiile constituţionalismului liberal, printre care se numără separaţia puterilor în stat, raţionalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constituţionalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casaţie şi Justiţie", a completat şeful statului.

El a subliniat că "istoria ne-a arătat însă că o constituţie, indiferent cât este de avansată şi de bine concepută, nu poate să devină singură o stavilă împotriva autoritarismului".

"Pentru ca drumul unei naţiuni să nu fie deviat spre autocraţie şi dictatură, este esenţial ca cetăţenii şi autorităţile publice deopotrivă să conştientizeze că orice cedare de la principii fundamentale poate, în timp, să compromită parcursul democratic", a transmis Iohannis.

Şeful statului a adăugat că Legea fundamentală din 1923 rămâne "expresia reuşitei proiectului naţional", menţionând că în anul 1991, după căderea regimului comunist, aceasta a inspirat şi noua Constituţie, prin care a fost asigurată continuitatea unor principii şi a unor idealuri. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Citiţi şi: 

UN SECOL DE ISTORIE: 100 de ani de la adoptarea Constituţiei de la 1923 (26 martie) 

Ciucă: Constituţia din 1923 a asigurat premisele modernizării şi democratizării naţiunii române  

Gorghiu: Următoarea revizuire a Constituţiei, momentul potrivit pentru o lege fundamentală care să ţină pasul cu vremurile  

Ciolacu: Constituţia din 1923 a avut caracterul unui proiect de ţară  

Marian Enache: Forţa Constituţiilor rezidă în menţinerea păcii sociale 

Patriarhul Daniel: Constituţia din 1923 a integrat România în Europa Naţiunilor