Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a subliniat, luni, caracterul de "proiect de ţară" pe care l-a avut Constituţia din 1923, amintind că toţi cei care au ajuns la putere după adoptarea sa "au acţionat prin instrumente ale democraţiei constituţionale" pentru ca aceasta să fie aplicată întocmai.

"Constituţia din 1923 a avut caracterul unui proiect de ţară, acesta nefiind afectat de dezbaterile politice specifice dintre putere şi opoziţie. Chiar dacă la acel moment au fost voci care au considerat că acel proiect era nul şi neavenit, atunci când au ajuns la putere au respectat întocmai Constituţia şi au acţionat prin instrumente ale democraţiei constituţionale pentru a fi aplicată întocmai. Iar acesta cred că este cel mai bun exemplu pentru noi toţi cei de astăzi că atunci când partidele aleg calea unităţii în jurul intereselor naţionale fundamentale au mai multe şanse în realizarea unor proiecte majore de ţară. Vă garantez că atât eu, cât şi colegii mei vom respecta întotdeauna drepturile fundamentele ale cetăţenilor care sunt garantate prin Constituţie", a declarat Ciolacu, luni, la evenimentul dedicat centenarului Constituţiei României Întregite, organizat de Curtea Constituţională.

Potrivit acestuia, aniversarea unui secol de la adoptarea Constituţiei din 1923 reprezintă un moment de referinţă nu numai pentru istoria constituţională a României, dar şi pentru modul în care parlamentarii de la acea vreme au reuşit să adopte "o constituţie a tuturor românilor".

"Vorbim despre o constituţie pe baza căreia s-au realizat atât unificarea legislativă, cât şi cea administrativă, economică sau culturală a ţării. Deşi constituţia adoptată în urmă cu o sută de ani păstra structura normativă a celei din 1866, ea a fost pe bună dreptate socotită ca o constituţie nouă, care corespundea realităţilor politice şi sociale existente după încheierea Primului Război Mondial. În mod real, România avea nevoie de un astfel de aşezământ constituţional, eminamente democratic. Acest text a reuşit pe de-o parte să păstreze principiile constituţionalismului şi ale democraţiei parlamentare, garantând efectiv drepturi şi libertăţi vitale pentru toţi cetăţenii, indiferent cărui grup etnic aparţineau, dar pe de altă parte a permis statului să intervină cu eficienţă în viaţa socială şi să-şi asume răspunderi concrete pentru înfăptuirea intereselor generale ale ţării," a subliniat Marcel Ciolacu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a punctat că domnia legii ca fundament al statului a fost unul dintre cele mai puternice principii nou-introduse în Constituţia din 1923.

"Tot atunci s-a instituit şi contenciosul administrativ şi s-a asigurat independenţa judecătorilor. Dar daţi-mi voie, ca om de stânga, să subliniez unul dintre articolele istorice care au schimbat pentru totdeauna percepţia şi rolul femeilor în societate. Şi aici mă refer la faptul că în Constituţia din 1923 a fost prevăzut pentru prima dată că drepturile civile ale femeilor se stabilesc pe baza deplinei egalităţi între cele două sexe. A fost o reuşită remarcabilă a organizaţiilor civice feministe din acele vremuri, care au continuat presiunea publică până când au reuşit ca în Constituţia din 1938 să îşi câştige şi dreptul la vot. Este un bun exemplu pentru noi toţi să recunoaştem astăzi că au trecut o sută de ani de conservatorism în ceea ce priveşte relaţia faţă de politicile dedicate femeilor în România. Este timpul să ne adaptăm vremurilor şi să luăm măsuri, poate chiar cu ocazia unei viitoare revizuiri a Constituţiei, astfel încât să garantăm cu adevărat egalitatea de gen, dar şi o reprezentare corectă a femeilor în societate şi politică", a adăugat Ciolacu. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)

Citiţi şi: 

UN SECOL DE ISTORIE: 100 de ani de la adoptarea Constituţiei de la 1923 (26 martie) 

Iohannis: Moştenirea Constituţiei României Întregite ne îndatorează să ducem valorile democratice mai departe 

Ciucă: Constituţia din 1923 a asigurat premisele modernizării şi democratizării naţiunii române  

Gorghiu: Următoarea revizuire a Constituţiei, momentul potrivit pentru o lege fundamentală care să ţină pasul cu vremurile  

Marian Enache: Forţa Constituţiilor rezidă în menţinerea păcii sociale 

Patriarhul Daniel: Constituţia din 1923 a integrat România în Europa Naţiunilor