Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Valer Dorneanu, a declarat, joi seara, că drepturile fundamentale ale omului nu pot fi afectate printr-o ordonanţă de urgenţă, iar pentru ca măsurile privind restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale să fie valabile, ar fi trebuit elaborată o lege.

"Legea-cadru a ordonanţei de urgenţă - ar fi trebuit ca acest articol să fie urmat de o lege organică, să reglementeze toate măsurile pe care trebuie să le ia autorităţile - Parlament, Guvern. Nu s-a întâmplat. S-a dat o ordonanţă de urgenţă, 1/99, care s-a dat în preajma venirii minerilor, s-a făcut, cum zic unii, pe genunchi, în aceeaşi zi s-a făcut ordonanţa, s-au obţinut avizele, s-a şi publicat în Monitorul Oficial. (...) În mod normal, pentru a împlini ceea ce nu a făcut legiuitorul în '99, să dea o lege în ansamblu, s-a dat această ordonanţă de urgenţă care are această limitare, această interdicţie prevăzută de art. 115 al. 6, nu poţi afecta drepturile fundamentale, şi atunci aceste afectări trebuiau date prin lege", a spus Dorneanu, într-o emisiune la Antena 3.

El a precizat că, prin decizia CCR, s-a declarat neconstituţională Ordonanţa de Urgenţă 34, şi nicidecum nu a fost declarată neconstituţională starea de urgenţă.

"Ordonanţa aceea atacată de Avocatul Poporului noi n-am declarat-o neconstituţională în ansamblul ei, pentru că ea a fost dată sub imperiul Constituţiei din 1991, care în privinţa ordonanţelor de urgenţă nu stabilea nişte restricţii. Deci noi n-am declarat Ordonanţa 1/99 neconstituţională, am declarat din Ordonanţa 1/99 doar neconstituţionalitatea articolului 28, cel care se referă la amenzi. În schimb, Ordonanţa 34, care a stabilit mult mai multe lucruri care vizează restrângerea unor drepturi, s-a dat sub imperiul Constituţiei revizuite. În art. 115 al. 6 se spune că prin OUG se poate face orice, mai puţin să afectezi legile constituţionale sau să afectezi drepturile fundamentale ale omului. Or, libertatea de circulaţie, sancţiunile fac parte din libertăţile fundamentale. Deci, prin legea 34 nu se puteau stabili asemenea restrângeri", a explicat preşedintele CCR.

El a mai spus că articolul 93 din Constituţie dă dreptul preşedintelui să declare starea de urgenţă, ceea ce a şi făcut.

"Acest articol, îmi permit să zic eu, nu Curtea, este uşor lacunar. Că spune 'declară starea de urgenţă'. Este o pură declaraţie, sau preşedintele poate să ia nişte măsuri? Din cuprinsul art. 93 nu rezultă, dimpotrivă, rezultă că declararea stării de urgenţă trebuie încuviinţată de Parlament, care se convoacă obligatoriu şi de aici se deduce că Parlamentul este cel care să ia nişte măsuri", a afirmat Dorneanu.

Curtea Constituţională a României a decis miercuri că prevederile art. 28 din OUG 1/1999, prin care au fost stabilite amenzile pentru nerespectarea restricţiilor în perioada stării de urgenţă, sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, iar stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a poliţiştilor.

Tot miercuri, CCR a decis că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională, în ansamblul său.

În esenţă, CCR precizează că restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale nu se poate face prin ordonanţe de urgenţă, ci printr-o lege organică adoptată în Parlament.

În opinia CCR, OUG 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG 1/1999 a fost adoptată cu încălcarea art.115 alin. (6) din Constituţie, întrucât prin conţinutul său normativ a vizat restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale (dreptul de proprietate, dreptul la muncă şi protecţie socială, dreptul la informare, libertatea economică). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Antonia Niţă, editor online: Andreea Preda)