Orice vătămare a drepturilor electorale viciază însăşi procedura electorală şi rezultatul alegerilor, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţională OUG 26/2020 privind alegerile anticipate.

"Ţinând seama de faptul că modul de exercitare a dreptului la vot, respectiv a dreptului de a fi ales, în cadrul procedurilor electorale, are consecinţe directe asupra modului de constituire a celor două Camere ale Parlamentului - exercitarea celor două drepturi electorale constituind, de fapt, fundamentul organului reprezentativ suprem, potrivit art.62 alin.(1) din Constituţie, Curtea reţine că orice vătămare a drepturilor electorale prin dispoziţiile legale aplicabile viciază însăşi procedura electorală şi rezultatul alegerilor. Acest fapt se reflectă în mod inerent asupra compunerii acestei instituţii fundamentale a statului, încălcând prevederile constituţionale ale art.61 alin.(1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului şi ale art.62 alin.(1) privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului", se arată în motivarea publicată marţi în Monitorul Oficial.

Curtea a mai constatat că dispoziţiile din ordonanţa de urgenţă care permit alegătorului să voteze în orice secţie de votare, indiferent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând astfel efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esenţiale ale exercitării dreptului de vot şi dreptului de a fi ales al cetăţeanului - domiciliul sau reşedinţa, - încalcă drepturile fundamentale consacrate de articolele 36 şi 37 din Constituţie.

În opinia judecătorilor constituţionali, o altă consecinţă a eliminării condiţiei votului în cadrul circumscripţiei electorale în care cetăţeanul îşi are domiciliul sau reşedinţa, prin care se creează indirect posibilitatea migrării populaţiei în ziua alegerilor dincolo de graniţele unităţilor administrativ-teritoriale în care locuiesc, este înlăturarea protecţiei oferite minorităţilor naţionale prin delimitarea circumscripţiilor electorale. În această situaţie, egalitatea cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale în procedura de desemnare a reprezentanţilor proprii în forul legislativ naţional nu mai este garantată, ceea ce intră în contradicţie cu prevederile articolului 6 din Constituţie.

"Curtea constată că, pentru a respecta un sufragiu universal şi egal, dreptul la vot al cetăţeanului nu poate fi exercitat decât în
limita circumscripţiei electorale corespunzătoare unităţii administrativ-teritoriale în care se află domiciliul sau reşedinţa sa. Cu alte cuvinte, alegătorul aflat în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul poate vota la orice secţie de votare, însă condiţionat de faptul ca respectiva secţie de votare să se afle în cadrul circumscripţiei electorale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa. (...) De asemenea, pentru a respecta principiul reprezentativităţii, Curtea constată că dreptul de a fi ales al cetăţeanului nu poate fi exercitat decât prin raportare la persoanele care urmează a fi reprezentate, astfel că un deputat sau un senator poate dobândi mandatul doar ca urmare a întrunirii voturilor cetăţenilor care îşi au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală pe care parlamentarul urmează a o reprezenta în forul legislativ", se mai menţionează în motivare.

CCR a admis, pe 12 martie, sesizarea formulată de Avocatul Poporului în legătură cu OUG 26/2020 privind alegerile anticipate, stabilind că este neconstituţională.

Judecătorii constituţionali precizau, la acea dată, că "dispoziţiile art I pct. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 26/2020, care elimină condiţia restrictivă şi permite alegătorului să voteze în orice secţie de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esenţiale ale exercitării dreptului de vot şi dreptului de a fi ales ale cetăţeanului (domiciliu şi reşedinţa), cu consecinţa eludării însuşi scopului pentru care au fost înfiinţate circumscripţiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art. 36 şi art. 37 din Constituţie".

CCR a constatat, totodată, că dispoziţiile articolului IV alineatul (1) din OUG nr. 26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetăţeanului, prevăzut de art. 36 din Constituţie, întrucât îl pune în situaţia parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinţei politice şi, implicit, efectivitatea dreptului la vot.

"Dispoziţiile criticate încalcă şi dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art. 37 din Constituţie, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier judeţean) şi pentru o funcţie electivă naţională (deputat sau senator)", preciza CCR.

Având în vedere că actualul Parlament şi-a început mandatul în urma alegerilor desfăşurate la 11 decembrie 2016, iar, potrivit dispoziţiilor art. 63 alin. (1) din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reţinut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puţin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează.

"Mai mult, ţinând cont de faptul că obiectul reglementării - 'unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate', a cărui incidenţă, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu şi mai puţin timp înainte de organizarea acestor alegeri. De asemenea, Curtea a constatat că modificările adoptate au o relevanţă semnificativă în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esenţiale ale legii electorale: eliminarea unui element esenţial privind identificarea cetăţeanului care îşi exercită dreptul de vot (domiciliul sau reşedinţa) şi lipsirea de efecte juridice a normelor care consacră unul dintre principiile pe care se întemeiază sistemul electoral în vigoare (cel al reprezentării proporţionale)", menţiona Curtea.

Prin urmare, spunea sursa citată, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidenţa principiului securităţii juridice, se constată că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2020, "legiuitorul delegat nu a respectat obligaţia de a se abţine de la modificarea cadrului normativ în materie electorală", astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi nici recomandările Codului bunelor practici în materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), "încălcând dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi principiul securităţii juridice".

"În fine, reţinând că dispoziţiile OUG 26/2020 încalcă art.1 alin. (3) şi (5), art. 36, art. 37 şi art. 61 alin. (1) din Constituţie, lipsind de legitimare şi reprezentativitate mandatul de parlamentar, Curtea a observat că actul normativ al legiuitorului delegat afectează drepturile electorale ale cetăţenilor, precum şi regimul constituţional al Parlamentului. În consecinţă, Curtea a constatat că OUG 26/2020, în ansamblul său, contravine dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie", consideră judecătorii constituţionali. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)