Instanţele din România au condamnat definitiv, anul trecut, 422 de persoane în dosare de corupţie instrumentate de procurorii DNA, în scădere faţă de 584 în 2018, majoritatea primind pedepse cu suspendare.

"În anul 2019, instanţele de judecată au continuat să dispună soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie. Cu toate că numărul persoanelor condamnate definitiv (422) a scăzut faţă de cei condamnaţi definitiv în anul anterior (584), au fost pronunţate decizii de condamnare în cazuri importante. Cu titlu exemplificativ, au fost condamnaţi definitiv trei deputaţi (dintre care unul având funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor), un secretar de stat în cadrul Ministerul Justiţiei, un secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătăţii, un secretar de stat şi un consilier personal în cadrul Ministerul Transporturilor, un şef cabinet în cadrul MAI, cinci judecători, trei procurori, un preşedinte ANAF, un vicepreşedinte al ANRP, un director general Compania Naţională Loteria Română, patru preşedinţi consiliu judeţean, patru primari municipiu, trei viceprimari municipiu, alţi primari de comună, funcţionari cu funcţii de conducere în administraţia locală şi la nivelul unor companii de stat", se arată în raportul de activitate pe anul trecut, prezentat luni de şeful DNA, Crin Bologa.

Bologa a explicat că, sub aspectul individualizării pedepselor aplicate în cazul hotărârilor definitive de condamnare în dosarele DNA, se constată că se păstrează aceeaşi configuraţie, cu mici diferenţe, în fiecare an.

Astfel, se observă că predomină, cu un procent de 51%, pedepsele cu închisoarea cu suspendarea executării sub supraveghere, în timp de pedepsele cu executare în detenţie ating 27%.

În 2019, instanţele de judecată au dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă totală de aproximativ 120 milioane euro, faţă de 76 milioane euro în 2018, fiind înregistrată o creştere de aproape 60%. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)