Tragedia de la Clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii, se arată în motivarea deciziei prin care Tribunalul Bucureşti a dispus condamnări grele în dosarul incendiului de la Colectiv.

"În concluzie, instanţa reţine că tragedia de la Clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, 'invocând' pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice", se arată în motivarea semnată de judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti.

În opinia judecătorului, la data când s-a produs tragedia, 30 octombrie 2015, exista în vigoare un cadru legislativ corect şi eficient, însă esenţial era ca acest cadru legislativ să fie respectat şi pus în aplicare, atât de conducători/angajaţi ai unor autorităţi publice, cât şi de comercianţii din sectorul privat.

Magistratul aminteşte şi de obligaţia comerciantului de a respecta legea în materie şi a întreprinde, în prealabil, demersurile de informare şi de obţinere a avizelor/autorizaţiilor legale.

"Toate acestea converg, în materia PSI, spre apărarea dreptului la viaţă, ca valoare socială. La fel şi în cazul folosirii unor produse pirotehnice/montarea unor instalaţii în spaţii aglomerate. Dacă pe ambele planuri, care ar trebui să coopereze, avem activităţi infracţionale, generate inclusiv de raţionamente financiare, nicio normă juridică corectă nu-şi poate atinge scopul. Pentru evitarea unor astfel de tragedii, este vital ca cerinţele legale să fie respectate", notează judecătorul Mihai Bălănescu.

Pe de altă parte, judecătorul consideră că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect faţă ce cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

"În cazul unor inculpaţi, atitudinea ulterioară datei de 30.10.2015, de împiedicare a stabilirii adevărului, denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect faţă de lege şi suferinţele uriaşe ale victimelor", spune magistratul.

Pe 16 decembrie 2019, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru Clubul Colectiv.

Totodată, Tribunalul a decis condamnarea celor trei patroni ai Clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat Clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)