Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un magistrat (procuror sau judecător) se poate face cu autorizarea prealabilă a procurorului general, se arată în proiectul de lege al Ministerului Justiţiei privind desfiinţarea Secţiei speciale, care prevede instituirea unor măsuri suplimentare pentru a proteja magistraţii de presiunile exercitate asupra lor prin denunţuri "abuzive".

În proiectul de lege publicat marţi, MJ propune modificarea unor articole din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul în care anchetarea unui magistrat se face doar cu aprobarea procurorului general, iar trimiterea în judecată trebuie încuviinţată de CSM.

Astfel, la art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, după alineatul (2) se introduce încă un alineat care arată: "Punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

De asemenea, tot la art. 95 din Legea nr. 303/2004, se introduce alin. (5), care prevede că trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor se încuviinţează de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Alte modificări propuse de MJ: secţiile CSM se pronunţă asupra cererilor de încuviinţare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării şi de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviinţare a percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu; în caz de egalitate de voturi, cererea se consideră respinsă; dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleşi ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluţionarea respectivei cereri.

În expunerea de motive, MJ susţine că, "în scopul asigurării unei protecţii adecvate a magistraţilor împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunţuri arbitrare, proiectul de lege prevede instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanţie, în cazul în care aceştia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanţii şi necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraţilor, în situaţia existenţei unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârşit o infracţiune".

"Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanţiilor de independenţă recunoscute magistraţilor, ţinând seama de faptul că judecătorul trebuie să îşi exercite funcţia judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influenţe externe, sugestii, presiuni, ameninţări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv, aspecte subliniate pregnant şi în documentele internaţionale. Totodată, reglementările legale trebuie să asigure independenţa şi autonomia efectivă a procurorilor şi să stabilească garanţii adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acţiona în mod echitabil, imparţial şi obiectiv", se mai arată în expunerea de motive a proiectului de lege. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)