Adjunctul şefului Direcţiei de Prevenire a Criminalităţii din cadrul Ministerului Justiţiei, Sorin Tănase, consideră că este mai ieftin pentru societate şi mai eficient să previi corupţia decât să o combaţi.

"Măsurile preventive sunt unele de mult timp prevăzute de legislaţia românească - prima dintre ele este instituţia protecţiei avertizorilor de integritate sau a persoanelor care semnalează aceste încălcări ale legii - Legea este adoptată din 2004. Aceşti indicatori preventivi (...) pot fi aplicaţi, chiar dacă legea nu-i prevede în mod expres, ca model, şi de către corporaţii, de către societăţi. Este mai ieftin şi pentru societate este şi mai eficient, pentru că implică mai puţine resurse, dacă aceste măsuri preventive sunt aplicate cu determinare şi în mod eficient", a declarat Sorin Tănase, marţi, la conferinţa "Soluţii eficiente de luptă împotriva corupţiei şi a fraudei".

El a vorbit despre evoluţiile înregistrate în procesul de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016 - 2020, respectiv protecţia persoanelor care semnalează încălcări ale legii (avertizorii de integritate) şi interdicţiile post-angajare.

"Strategia de faţă, care este prevăzută a se aplica în perioada 2016 - 2020, şi-a propus să continue linia începută prin strategia anterioară, respectiv aceea de a pune un accent deosebit pe popularizarea şi implementarea măsurilor preventive anticorupţie. Aceste măsuri preventive au fost reluate în actuala strategie şi prin mecanismul de monitorizare a implementării strategiei, vrem să vedem modul în care aceste instrumente preventive sunt implementate în practică, sunt aplicate de către instituţii. Instituţii publice, fie de la nivel central, dar şi instituţii publice de la nivel local", a spus Sorin Tănase.

Acesta a precizat că atât strategia anterioară, cât şi strategia în curs prevăd un mecanism de monitorizare care se realizează cu ajutorul a cinci platforme de cooperare: platforma administraţiei publice centrale, platforma instituţiilor anticorupţie şi instituţiilor independente, platforma administraţiei publice locale, platforma mediului de afaceri şi platforma societăţii civile.

"Se realizează misiuni de evaluare în instituţii publice, cu echipe de evaluatori care fac parte din toate cele cinci platforme, în funcţie de disponibilitatea experţilor care sunt înscrişi în aceste liste propuse de fiecare din cele cinci platforme, pe care le convocăm periodic, la nivel semestrial", a arătat Sorin Tănase.

Potrivit acestuia, evaluatorii, pe baza unui chestionar, merg în vizite de evaluare şi ulterior întocmesc un raport care este dezbătut şi finalizat împreună cu instituţia respectivă.

"Strategia actuală 2016 - 2020 a adus şi un element de noutate în acest mecanism de monitorizare şi anume faptul că la un an după ce raportul de evaluare este finalizat şi prezentat în aceste platforme de cooperare, instituţia respectivă prezintă un raport de progrese, adică aceste rapoarte de progres vor să urmărească dacă recomandările adresate instituţiilor respective au fost sau nu implementate", a afirmat Tănase. AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)