Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi ca fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu să primească înapoi banii şi lingourile de aur depuse drept cauţiune la DNA, în dosarul în care este judecat pentru luare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu reabilitarea unor tronsoane de cale ferată.

În mai 2018, DNA a stabilit o cauţiune de 1 milion de euro pentru Vlădescu, iar acesta a pus la dispoziţia procurorilor 1.000.000 de lei şi 100.000 de euro, 3 kg de aur în lingouri (în valoare de 109.740 euro); garanţii reale imobiliare asupra unor bunuri imobile evaluate la 488.640 euro; garanţii reale mobiliare asupra unor sume de bani aflate în mai multe conturi bancare.

De asemenea, instanţa a dispus restituirea cauţiunilor depuse de fostul deputat Cristian Boureanu şi Mihaela Mititelu.

"Admite contestaţiile formulate de inculpaţii Boureanu Cristian Alexandru, Mititelu Mihaela şi Vlădescu Sebastian împotriva încheierii din data de 27 noiembrie 2019, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul ICCJ - Secţia penală. Desfiinţează, în parte, încheierea atacată, exclusiv în privinţa cererilor de restituire a cauţiunii şi, rejudecând, admite cererile de restituire a cauţiunilor depuse de inculpaţii Boureanu Cristian Alexandru, Mititelu Mihaela şi Vlădescu Sebastian în vederea luării măsurii preventive a controlului judiciar. Ridică indisponibilizarea instituită cu titlu de cauţiune asupra sumelor de bani, precum şi a bunurilor mobile şi imobile constituite ca garanţii reale. Dispune restituirea cauţiunilor constituite de inculpaţi prin consemnarea de sume de bani la CEC Bank SA şi prin constituire de garanţii reale mobiliare şi imobiliare în conformitate cu ordonanţele procurorului privind luarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune date în dosarul nr. 89/P/2017 la data de 03.05.2018 - faţă de inculpata Mititelu Mihaela (filele 149-180, vol 4 dup) şi faţă de inculpatul Boureanu Cristian Alexandru (filele 74-104, vol. 4 dup) şi la data de 29.05.2018, faţă de inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor (filele 191-241, vol. 7 dup), în măsura în care în privinţa acestor bunuri nu au fost instituite măsuri asigurătorii. Prezenta încheiere se comunică la CEC Bank SA şi Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Definitivă", se arată în decizia instanţei.

Pe 15 noiembrie 2019, fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar de corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă.

De asemenea, au fost deferiţi Justiţiei Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită.

Într-un dosar separat, în luna martie, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger, care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se află şi Sebastian Vlădescu.

Potrivit unui comunicat al DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 - 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Procurorii susţin că activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape.

Astfel, prima etapă - în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR (Mihaela Mititelu - n.r.), să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi.

"O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 - 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă - în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu", arată DNA.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro.

Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro.

Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, el fiind condamnat în luna iunie de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro.

Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunţători în cauză (389.531 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă) s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării.

Faptele săvârşite de compania străină şi de reprezentanţii acesteia fac obiectul unei investigaţii deschise autorităţile judiciare din acea ţară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcţia Naţională Anticorupţie.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

Printre bunurile identificate şi indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc: suma de 964.187 euro deţinută într-un cont bancar din Elveţia; suma de 1.684.795 euro deţinută într-un cont bancar din Marea Britanie; suma de 527.265 euro deţinută la mai multe bănci din România; suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenţia Naţională a Bunurilor Indisponibilizate; o casă, 13 apartamente şi cinci garaje situate în Bucureşti, un apartament în Neptun, trei apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov şi Prahova, evaluate la 2.588.140 euro; o vilă şi un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro; acţiuni deţinute la 11 societăţi comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro şi 770.880 lei; poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro şi 92.935 USD datorate inculpaţilor de terţe persoane.

DNA precizează că inculpaţii au depus cauţiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunţe instanţa de judecată la finalizarea cauzei. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)