Curtea Constituţională a României a pronunţat, în 2019, decizii care au schimbat cursul unor procese penale, în urma sesizărilor privind legalitatea completurilor de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi soluţii asupra conflictelor juridice între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis.

Judecătorii constituţionali s-au pronunţat în acest an şi asupra unor excepţii de neconstituţionalitate ridicate cu privire la modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.

***

În luna ianuarie, Curtea Constituţională a trebuit să soluţioneze un conflict juridic între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii din 2009 şi 2016.

CCR a decis atunci că există conflict juridic de natură constituţională între respectivele instituţii, stabilind că instanţele şi parchetele vor dispune măsuri.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate - vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală şi vor dispune măsurile corespunzătoare", preciza CCR.

Judecătorii au explicat în motivarea deciziei că protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii a afectat "securitatea juridică a persoanei" şi a creat riscul încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Cu privire la protocolul din anul 2016, Curtea a motivat că, prin "atitudinea pasivă" cu privire la competenţa de control asupra SRI, Parlamentul a acceptat şi prevederi din cuprinsul documentului ce contraveneau ordinii constituţionale.

***

În luna martie, CCR s-a pronunţat asupra sesizării PNL, PMP şi USR referitoare la modificările aduse Legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, declarând-o, cu majoritate de voturi, neconstituţională.

Potrivit sesizării PNL, PMP şi USR, prin modificările aduse legii se crea un cadru juridic "privilegiat" în cazul persoanelor care săvârşesc infracţiuni de evaziune fiscală, "de natură a încuraja astfel de fapte antisociale şi nu de a descuraja evaziunea fiscală, respectiv prejudicierea statului şi, implicit, a contribuabililor".

Semnatarii sesizării susţineau că "reglementarea confuză adoptată oferă posibilitatea făptuitorului de a interpreta legea, în sensul a patru posibile cazuri de evaziune fiscală descoperite, în care beneficiază de clemenţă prin înlăturarea cercetării penale/ judecătoreşti. În acest mod este înlăturată pedeapsa pentru acest tip de fapte penale de o gravitate aparte şi echivalentă cu cea a altor tipuri de infracţiuni în care nu este aplicat acelaşi regim juridic", explicau semnatarii.

***

Pe 10 aprilie, Curtea Constituţională a României a luat în discuţie sesizarea formulată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor de la acea dată Florin Iordache, privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.

La dezbateri, Florin Iordache a afirmat că ÎCCJ a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În replică, preşedintele Înaltei Curţi, Cristina Tarcea, a arătat că vicepreşedintele Camerei a formulat sesizarea cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate. Anterior, ea declarase că în ultimii 15 ani au fost soluţionate de Instanţa supremă 170 de dosare care intră sub incidenţa legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

După aproximativ patru luni, judecătorii constituţionali au ajuns la concluzia că există un conflict juridic între Parlament şi ÎCCJ pe tema completurilor specializate în corupţie.

Curtea a statuat în motivarea deciziei că, în cazul dosarelor soluţionate de completurile nespecializate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înainte de 23 ianuarie 2019, sancţiunea este nulitatea absolută.

"În ceea ce priveşte sancţiunea judecării unei cauze de un complet specializat în condiţiile în care competenţa revenea unuia nespecializat este nulitatea absolută (a se vedea deciziile nr. 328 din 20 ianuarie 2004, nr. 1052 din 24 februarie 2004, nr. 1436 din 12 martie 2004, nr. 3395 din 18 iunie 2004, nr. 401 din 19 ianuarie 2005 şi nr. 32 din 5 ianuarie 2005, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală). Prin urmare, şi viceversa, respectiv judecarea unei cauze de un complet nespecializat în condiţiile în care competenţa revenea unuia specializat, atrage sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii astfel pronunţate", spunea CCR.

***

Tot în aprilie au început la Curtea Constituţională şi dezbaterile asupra sesizărilor USR, PNL şi a preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală.

Sesizările se refereau la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Uniunea Salvaţi România a depus, împreună cu PNL, două sesizări de neconstituţionalitate cu privire la proiectele de lege prin care, după cum susţineau cele două formaţiuni politice, "se aduc peste 300 de modificări nocive Codului penal şi Codului de procedură penală".

Şeful statului reclama în sesizare că această lege a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia 650/2018 Curtea Constituţională constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale.

La finalul lunii iulie, Curtea a admis, în unanimitate, sesizările formulate de USR, PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală, pe motiv că Legislativul nu a transpus deciziile CCR incidente.

Judecătorii constituţionali au explicat în motivare că au luat decizia de admitere deoarece Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile de neconstituţionalitate luate anterior de CCR în materie penală, Legislativul neavând dreptul să facă o selecţie a acestor decizii atunci când modifică o lege.

***

În luna iunie, Curtea şi-a modificat componenţa, fiind numiţi trei noi judecători - Cristian Deliorga şi Gheorghe Stan (propuşi de Senat, respectiv Camera Deputaţilor), dar şi Simina Tănăsescu (propunerea preşedintelui Klaus Iohannis), aceştia înlocuindu-i pe judecătorii Simona Maia Teodoroiu, Ştefan Minea şi Petre Lăzăroiu.

Numirile lui Gheorghe Stan şi Cristian Deliorga au fost contestate de USR la CCR, sesizarea fiind respinsă pe 9 iunie de judecătorii constituţionali.

În privinţa lui Gheorghe Stan, şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, USR reclama incompatibilitatea acestuia, dar şi lipsa de anvergură profesională. Referitor la Cristian Deliorga, USR identifica, de asemenea, un motiv de incompatibilitate, generat de faptul că acesta nu şi-a depus demisia înainte de publicarea în Monitorul Oficial a numirii sale la CCR din partea Senatului.

***

Pe 5 septembrie a fost înregistrată la Curtea Constituţională sesizarea Guvernului în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi preşedintele României pe tema refuzului şefului statului de numire a miniştrilor.

"Este absolut incalificabil modul în care candidatul Iohannis se foloseşte de tribuna oficială a Administraţiei Prezidenţiale pentru a-şi lansa mesajele de campanie. Miercurea trecută (4 septembrie - n.r.) refuza nejustificat numirea de miniştri în Guvernul României. O săptămână mai târziu, domnul Iohannis blochează din nou numirea miniştrilor interimari în Guvernul României, refuzând de data aceasta să dea un răspuns. Suntem într-o situaţie fără precedent, o situaţie de confuzie şi dezechilibru generată de comportamentul iresponsabil şi egoist al preşedintelui", susţine prim-ministrul de la acea vreme Viorica Dăncilă.

Pe 18 septembrie, judecătorii constituţionali au admis sesizarea, stabilind că şeful statului urmează să emită "de îndată" decretele de revocare a miniştrilor, precum şi pe cele de desemnare a interimarilor.

Totodată, CCR constata că nu există conflict juridic de natură constituţională între premier, pe de o parte, şi preşedinte, pe de altă parte, generat de refuzul şefului statului de a numi miniştrii titulari propuşi de prim-ministru în data de 26 august. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)