Primarul Râmnicului, Mircia Gutău, a obţinut reabilitarea judecătorească, magistraţii Tribunalului Vâlcea admiţând săptămâna aceasta cererea de a fi repus în drepturile personale pierdute în urma condamnărilor primite.

Gutău a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie într-un dosar de luare de mită, în luna octombrie 2018, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constat că procesul în urma căruia acesta a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare nu a fost unul echitabil, însă edilul mai avea o condamnare de 2 ani şi 6 luni de închisoare într-un alt dosar corupţie.

"În sfârşit, după 14 ani de zile, Tribunalul Vâlcea, şi aş vrea să mulţumesc public tuturor, a hotărât reabilitarea mea. Nu am spus asta niciodată, dar atunci când plecai din ţară, la punctul vamal îţi ia paşaportul şi verifică şi cazierul ca să vadă dacă ai voie să ieşi din ţară sau nu. Asta a fost umilinţa pe care mi-au dat-o 14 ani de zile şi după 14 ani de zile am fost reabilitat iar acum am cazierul curat. 14 ani de zile nu ai avut voie să ocupi un post de administrator la o firmă, nu ai avut voie să fii angajat la o instituţie publică, nu ai avut voie la multe. Multe restricţii pe care nu le-am spus niciodată, iar acum, când am cerut acele despăgubiri, când îi văd pe unii dintre procurori că au tupeul să spună că trebuie să dovedesc acel prejudiciu moral în instanţă este strigător la cer. Suma pe care am cerut-o este o sumă mare, de 10 milioane de euro, dar nimic nu compensează ceea ce am suferit eu. Mă deranjează modul de abordare şi răspunsul Ministerului Finanţelor cum că trebuie să dovedesc care a fost prejudiciul creat, dar atunci când familia mea era umilită, când toţi oamenii din ţară, fără exagerare, ştiau că primarul din Râmnicu Vâlcea a fost hoţ, ăla nu e prejudiciu?", a spus Gutău vineri, în cadrul unei conferinţe de presă de la primăria municipiului.

Gutău a deschis acţiune împotriva statului român în luna aprilie a acestui an, cerând daune morale şi materiale pentru "suferinţa şi umilinţa" la care ar fi fost supus în anii în care a fost implicat în procese de 10,5 milioane de euro.

În ianuarie 2010, Mircia Gutău a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani şi şase luni de închisoare, într-un dosar deschis în 2006 în care a fost acuzat de procurorii DNA că a pretins de la un denunţător, acţionar majoritar al unei societăţi comerciale, suma de 50.000 euro, atât în mod direct, cât şi prin intermediul viceprimarului de la acea vreme, Nicolae Dicu, pentru eliberarea unui certificat de urbanism pentru un teren situat în municipiul Râmnicu Vâlcea.

Gutău a fost eliberat condiţionat în septembrie 2011, după doi ani petrecuţi în puşcărie - patru luni fiind în arestul Poliţiei şi 20 de luni în penitenciarul Colibaşi, în 2014 el fiind din nou condamnat, de Curtea de Apel Craiova de această dată, la 2 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu dar, după contopirea pedepselor, a rămas în libertate.

În noiembrie 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că lui Mircia Gutău i-au fost încălcate dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, iar în aprilie 2018 Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului de luare de mită, Gutău fiind achitat definitiv în luna octombrie a anului trecut.

Mircia Gutău a candidat la alegerile locale din 2016 la Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea pe listele Partidului Ecologist Român, câştigând un nou mandat. El a fost primar în Râmnicu Vâlcea şi între 2004 şi 2010. AGERPRES/(AS -autor: Ramona Dincă, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)