DIICOT a confirmat marţi că a clasat, săptămâna trecută, dosarul Rompetrol II, iar procurorul general interimar Bogdan Licu a declarat că a fost "o scăpare" din partea procurorilor faptul că nu a fost dat un comunicat de presă.

Iniţial, informaţia privind clasarea dosarului a fost făcută publică marţi printr-un comunicat al KMGI (fostul Rompetrol Group).

Ulterior, procurorul general interimar Bogdan Licu a mers la sediul DICIOT, unde a avut o discuţie cu cei din conducerea Direcţiei în legătură cu clasarea dosarului.

"În urmă cu trei zile, s-a dispus o soluţie de clasare. Dosarul este vechi din 2006. Mi s-a spus că au fost epuizate toate mijloacele, toate probele care puteau fi efectuate. Un element de noutate - s-a dispus menţinerea unui sechestru de aproximativ 106 milioane de dolari. S-a comunicat acest lucru Autorităţii pentru Activele Statului, care poate depune în termen de 30 de zile o acţiune civilă în instanţă, pentru recuperarea acestui prejudiciu. Era un sechestru dispus de foarte mult timp, statul constituindu-se parte vătămată în acest caz. Dosarul este foarte voluminos. Ordonanţa de clasare are sute de pagini. Nu am putut să mă uit şi nici nu este căderea mea să analizez soluţia dispusă", a spus Licu jurnaliştilor la ieşirea din sediul DIICOT.

Răspunzând unei întrebări, Bogdan Licu a declarat că a fost "o scăpare" din partea procurorilor DIICOT faptul că nu au comunicat public clasarea dosarului.

"Haideţi să spunem că a fost o scăpare. Dosarul s-a clasat vineri. Nu a trecut mult timp", a precizat Bogdan Licu.

După vizita procurorului general, DIICOT a dat publicităţii un comunicat de presă, în care confirmă clasarea dosarului Rompetrol II.

"Prin ordonanţa numărul 225/D/P/2006 din 05.12.2019, verificată pentru legalitate şi temeinicie la 06.12.2019, procurorii DIICOT - Structura Centrală au dispus clasarea cauzei penale faţă de mai mulţi inculpaţi şi suspecţi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, înşelăciune, complicitate la înşelăciune, delapidare, complicitate la delapidare, evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital, dezvăluire de informaţii privilegiate şi utilizare de informaţii privilegiate", spune DIICOT.

"Totodată, prin aceeaşi ordonanţă, procurorii DIICOT au dispus ridicarea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor şi suspecţilor, asupra sumei de 457.483 lei aflată în contul SC Rompetrol Rafinare SA, asupra bunurilor identificate la punctul de lucru Năvodari, judeţul Constanţa, precum şi menţinerea măsurilor asigurătorii până la concurenţa sumei de 106.485.365 USD asupra unor bunuri imobile aparţinând Rompetrol Rafinare SA ("RRC") - punct de lucru Năvodari, Platforma Petromidia. Această măsură urmează a înceta de drept dacă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi Faber Invest&Inc. nu vor introduce acţiune în faţa instanţei civile în 30 de zile de la comunicarea soluţiei dispuse de procuror", precizează DIICOT.

Soluţia a fost comunicată părţilor, care pot face plângere împotriva acesteia, în termen de 20 de zile de la data comunicării.

În mai 2016, DIICOT a pus sub acuzare patru foşti miniştri implicaţi în dosarul Rompetrol II - Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea. Tot atunci, a fost pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale acestora.

De asemenea, procurorii au pus sechestru pe bunurile companiei Rompetrol, inclusiv asupra rafinăriei Petromidia.

Iniţial, procurorii au pus sub acuzare 14 persoane în acest dosar, printre care Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu şi acţionar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producţie al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost preşedinte AVAS; cetăţenii americani George Philip Stephenson şi Colin Richard Hart. Acuzaţiile erau de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare.

Procurorii susţineau că, în anul 1998, Dinu Patriciu şi Sorin Marin, împreună cu cetăţenii americani George Philip Stephenson şi Colin Richard Hart, au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare. La acest grup ar fi aderat ulterior Florin Eric Chiş (cu dublă cetăţenie română şi israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum şi persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietăţii de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.

Conform DIICOT, gruparea urmărea să obţină dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţa Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însuşirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)