Părinţii tinerilor morţi în incendiul de la Colectiv au solicitat, luni, la Tribunalul Bucureşti, ca fostul primar Cristian Popescu-Piedone să plătească în solidar cu trei funcţionari şi cu Primăria Sectorului 4 daune morale şi materiale pentru tragedia din octombrie 2015, totalul ridicându-se la sute de milioane de euro.

Tribunalul Bucureşti a început, luni, dezbaterile finale în dosarul Colectiv, respectiv partea în care sunt inculpaţi fostul primar Cristian Popescu-Piedone, precum şi trei funcţionari din Primăria Sectorului 4 - Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale), Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) şi Ramona Sandra Moţoc (referent superior).

Judecătorul care se ocupă de acest caz, Mihai Bălănescu, i-a invitat pe avocaţii care reprezintă familiile celor decedaţi, dar şi tinerii răniţi să spună care sunt sumele pe care le cer pentru daunele suferite.

Astfel, în cazul persoanelor rănite care au supravieţuit, pretenţiile financiare sunt de la zeci de mii de euro până la opt milioane de euro.

În ceea ce priveşte morţii de la Colectiv, sumele cerute sunt şi de zeci de milioane de euro pentru fiecare caz.

De exemplu, familia unui tânăr de 22 de ani decedat în clubul Colectiv a solicitat 40 de milioane de euro daune morale şi materiale.

De asemenea, familia unei fotografe care a murit în urma incendiului a cerut daune de aproximativ 30 de milioane euro, avocatul care o reprezintă susţinând că traumele suferite de membrii familiei sunt permanente şi nu se vor vindeca niciodată.

Un alt avocat a cerut daune de 8 milioane euro care să-i fie plătite unui tânăr grav rănit şi care în prezent se află la tratament în Statele Unite ale Americii.

Cum în dosarul 'Colectiv' s-au constituit sute de părţi civile, daunele materiale şi morale care ar putea fi plătite de Piedone şi Primăria Sectorului 4 se ridică la sute de milioane de euro.

Tot la acest termen de judecată, un procuror de la DNA a cerut condamnarea lui Piedone la 15 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Reprezentantul DNA a explicat că Piedone avea obligaţia să verifice dacă la cererea de autorizare pentru funcţionarea clubului Colectiv erau ataşate toate avizele necesare, inclusiv avizul PSI, care lipsea. Mai mult, la cererea depusă de administratorii clubului nu era ataşat un aviz pentru mediu şi nici o autorizaţie în construcţii.

Procurorul a mai spus că fostul primar a încălcat HG 1.739/2006 şi Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi a eliberat acordul şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.

Pe 6 mai 2016, Piedone a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti.

Potrivit DNA, infracţiunea de abuz în serviciu (sub forma autoratului, respectiv a complicităţii) reţinută în sarcina inculpaţilor constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

DNA susţinea că primarul şi funcţionarii Serviciului de autorizări comerciale aveau exclusiv competenţa de a emite acorduri şi autorizaţii de funcţionare pentru societăţile comerciale cu obiect de activitate baruri, cluburi, restaurante. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

Procurorii cer 15 ani de închisoare pentru fostul primar Piedone în dosarul Colectiv