Nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modul de compunere a completurilor de 3 judecători, iar preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului, susţine Instanţa supremă într-un punct de vedere trimis Curţii Constituţionale.

Înalta Curte a trimis la CCR punctul său de vedere în legătură cu sesizarea înaintată de preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, care a reclamat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ în privinţa constituirii completurilor de 3 de la Secţia penală.

Instanţa supremă susţine că, prin dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) şi f) din Legea 304/2004, Parlamentul a abilitat, în mod explicit, Colegiul de conducere al ÎCCJ să aprobe Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi şi să exercite atribuţiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ.

De asemenea, în cuprinsul Legii 304/2004, Parlamentul a reglementat exclusiv numărul de judecători care formează completurile de la Secţia penală, iar organizarea executării Legii 304/2004 impune stabilirea, prin acte subsecvente, a modalităţilor concrete de formare nominală a completurilor de judecată.

În opinia magistraţilor, Parlamentul a conferit colegiilor de conducere atribuţia de a stabili compunerea completurilor de judecată, cu respectarea cerinţei asigurării continuităţii acestora şi, implicit, a garantării dreptului la un proces echitabil.

"Autorul sesizării, preşedintele unei Camere a Parlamentului, reclamă, de fapt, Curţii Constituţionale nu o culpă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ci o eventuală culpă a legiuitorului însuşi, materializată în omisiunea acestuia de a legifera expres, iar nu prin delegare legislativă în favoarea Regulamentului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, modul de compunere a completurilor de judecată în sensul dorit de autorul sesizării", mai spune Instanţa supremă.

Pe 7 noiembrie, Teodor Meleşcanu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ în privinţa constituirii completurilor de judecată.

"Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) şi art. 126 alin. 4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii", explica Meleşcanu.

În opinia sa, "dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat, a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii".

"Acest lucru a fost semnalat la început de unele instanţe din ţară care au admis excepţiile de neconstituţionalitate ale unor justiţiabili, sesizând Curtea Constituţională cu această problemă. În acelaşi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizări venite din partea cetăţenilor şi a sesizat, la rândul său, Curtea Constituţională, în legătură cu problema constituirii completurilor de 3 judecători. Prin urmare, era de datoria mea, ca preşedinte al Senatului, Cameră decizională în procedura parlamentară a adoptării legii organice privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 75 alin. 1 şi alin. 3 din Constituţia României, să sesizez Curtea Constituţională în legătură cu acest conflict juridic de natură constituţională. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit art.16 din Constituţia României, cetăţenii sunt egali în faţa legii şi nimeni nu este mai presus de lege", mai spunea Meleşcanu. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)