Un procuror de la Parchetul General şi un altul de la DIICOT au avut opinii diferite, luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu practica Instanţei supreme de sesizare a CJUE privind aplicarea deciziei CCR de rejudecare a unor dosare de corupţie.

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a ridicat din oficiu posibilitatea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în dosarul în care Traian Berbeceanu, fost comisar-şef al BCCO Alba Iulia, a fost achitat în primă instanţă pentru mai multe fapte de corupţie.

În timpul dezbaterilor, avocatul lui Berbeceanu a susţinut trimiterea sesizării la CJUE şi suspendarea procesului, fiind pentru prima dată când un avocat solicită trimiterea de întrebări justiţiei europene în această speţă.

Berbeceanu a fost achitat în primă instanţă şi, dacă se aplică decizia Curţii Constituţionale, atunci achitarea va fi anulată, iar dosarul se va rejudeca de la zero.

De cealaltă parte, Irina Kuglay, procuror la Secţia judiciară a Parchetului General, a fost de acord cu sesizarea CJUE, susţinând că nu există în lege niciun criteriu care să departajeze magistraţii specializaţi de cei nespecializaţi în judecarea faptelor de corupţie.

"Cine decide dacă un judecător este specializat sau nu? Toate instanţele care au desemnat judecători specializaţi în judecarea faptelor de corupţie i-au desemnat de fapt pe toţi judecătorii Secţiilor penale. Separarea administrativă între judecători specializaţi şi nespecializaţi lasă loc liber arbitrariului şi afectează independenţa judecătorului. Decizia Curţii Constituţionale, un organ extrajudiciar, nu are caracter obligatoriu", a spus Irina Kuglay.

În replică, un procuror de la DIICOT s-a opus sesizării CJUE, susţinând că infracţiunile de care sunt judecaţi inculpaţii din acest dosar nu au legătură cu fondurile europene.

"Ne place sau nu, trebuie să aplicăm deciziile Curţii Constituţionale, care sunt obligatorii", a arătat procurorul de la DIICOT.

Un discurs vehement împotriva sesizării a avut şi avocatul Florian Şurghie, cel care îl apără pe Nicolaie Ioan Cean, fost procuror la DIICOT Alba.

"Ce se întâmplă acum la Înalta Curte face mult rău justiţiei, cu decizii contradictorii pe sesizarea CJUE. Cu totul artificial, Instanţa supremă întreabă CJUE dacă un organ extrajudiciar - Curtea Constituţională - poate să impună judecătorilor o soluţie. Mâine, poimâine, se trezeşte cineva să pună în discuţie suveranitatea României şi să taxeze alineatul din Constituţie. Cum să vină CJUE şi să spună că instanţele nu pot aplica decizia Curţii Constituţionale? S-a mers prea departe", a spus Şurghie.

Urmează ca instanţa să ia o decizie în legătură cu sesizarea CJUE şi suspendarea procesului.

Până în prezent, Instanţa supremă a suspendat mai multe procese, printre care cele în care sunt implicaţi fostul ministru al Energiei Constantin Niţă şi Darius Vâlcov şi a sesizat CJUE cu patru întrebări, prin care doreşte să afle dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

De asemenea, judecătorii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată.

În iunie 2016, Traian Berbeceanu a fost achitat în primă instanţă pentru mai multe infracţiuni, printre care spălare de bani, luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, sprijinire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare.

Decizia nu este definitivă şi a fost atacată de procurori.

În schimb, Ioan Mureşan (fost procuror şef al DIICOT Alba) şi Nicolaie Ioan Cean (fost procuror în aceeaşi structură) au fost condamnaţi la 7 ani, respectiv 2 ani închisoare cu executare. Aceştia sunt acuzaţi că au săvârşit mai multe nereguli în anchetarea poliţistului Traian Berbeceanu. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)