Doi judecători de la Curtea de Apel Bucureşti au respins, joi, cererea lui Liviu Dragnea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în dosarul în care fostul lider al social-democraţilor contestă noua conducere a PSD, stabilită la Congresul din 29 iunie.

Liviu Dragnea, în prezent închis la Penitenciarul Rahova, a depus în instanţă, prin avocat, o cerere de sesizare a CJUE.

Preşedintele completului de judecată, Mihai Andrei Negoescu Gândac, a spus în sala de judecată că Dragnea doreşte sesizarea CJUE cu trei întrebări.

Conform judecătorului, Dragnea doreşte să întrebe CJUE dacă constituie sau nu o fraudă a banilor europeni activitatea unui europarlamentar care a angajat un asistent pe plan local, plătit din bani UE, dar care nu a declarat în ţară salariul real al asistentului, ci salariul minim. Dragnea mai spune că la bugetul naţional nu au ajuns impozitele calculate la salariul real virat de Parlamentul European.

Potrivit unor surse, europarlamentarul despre care vorbeşte Dragnea este Viorica Dăncilă, iar asistentul angajat de aceasta pe vremea când era europarlamentar este Adriana Botorogeanu, cea care apare şi în dosarul "Angajărilor fictive", în care Dragnea a fost condamnat.

De asemenea, Liviu Dragnea intenţiona să întrebe CJUE dacă i s-a încălcat dreptul la apărare prin faptul că a fost judecat la Instanţa supremă de completuri nespecializate.

Procurorul de şedinţă şi avocata PSD au solicitat respingerea cererii lui Dragnea, pe motiv că întrebările nu au legătură cu obiectul acestui dosar - validarea modificărilor la statului partidului şi a noii conduceri.

Cei doi judecători ai completului, Mihai Andrei Negoescu Gândac şi Adina Cosma, au respins cererea lui Dragnea de sesizare a CJUE, susţinând că întrebările nu sunt pertinente şi nu au legătură cu obiectul dosarului.

Tot acum, magistraţii au respins o altă cerere depusă de Liviu Dragnea, privind sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie privind art.46 alin.2 din Legea 14/2003 privind partidele politice, deoarece nici această cerere nu are legătură cu obiectul dosarului.

Liviu Dragnea nu a fost prezent în sala de judecată şi nici nu a fost reprezentat de avocata sa, Flavia Teodosiu, ci de o consilieră.

De altfel, lipsa avocatei lui Dragnea a dus la dezbateri prelungite, iar judecătorii au decis că acea consilieră nu are voie să pună concluzii pe excepţii şi nici pe fondul dosarului.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 28 noiembrie.

La începutul lunii iulie, PSD a depus la Tribunalul Bucureşti o cerere care are ca obiect "modificări acte constitutive - statut - organe de conducere", respectiv înregistrarea în Registrul partidelor politice a modificărilor de statut şi alegerea noii conduceri, ca urmare a Congresului din 29 iunie, când Viorica Dăncilă a fost aleasă în funcţia de preşedinte al PSD.

În cadrul procesului au fost depuse două cereri de intervenţie, printre care una formulată de Liviu Dragnea, aflat în penitenciar.

Cererea lui Liviu Dragnea are legătură cu dosarul "Angajărilor fictive" de la DGASPC Teleorman, în care fostul lider al social-democraţilor a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare. Dragnea invocă faptul că judecătorii au decis, în privinţa celor două persoane angajate fictiv la DGASPC Teleorman, că a fost comisă o fraudă, iar astfel activitatea PSD Teleorman, unde au lucrat efectiv cele două, ar fi fost ilicită în perioada 2006 - 2012, motiv pentru care organizaţia ar fi trebuit dizolvată.

Fostul preşedinte al PSD mai susţine posibilitatea dizolvării PSD, deoarece la Congresul din 29 iunie au votat şi reprezentanţii PSD Teleorman.

Pe 9 august, Tribunalul Bucureşti a respins cererea de intervenţie a lui Dragnea, însă acesta a făcut apel.

Codrin Ştefănescu, fostul secretar general al PSD, declara că cererea de intervenţie a lui Liviu Dragnea nu reprezintă un act de răzbunare, ci un demers care l-ar fi putut ajuta la revizuirea dosarului în care a fost condamnat.

"Aici nu e vorba de nicio lovitură sau de vreo răzbunare a lui Dragnea. Avem de-a face cu un demers în interesul legii şi al clientului, în condiţiile următoare. (...) În acest dosar, avocaţii trebuie să facă tot ceea ce este legal şi constituţional în interesul clientului lor. Acest demers vine pe baza unor legi care sunt în vigoare şi nu au de-a face cu chestiuni legate de partid. Aici nu e atacat Congresul, Viorica Dăncilă sau Fifor. E o procedură prin care DNA şi Ministerul Public au făcut această execuţie. Aici vorbim probabil despre o revizuire a dosarului. Demersul avocaţilor nu are de-a face cu PSD", susţinea Codrin Ştefănescu. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)