Controlul efectuat de Avocatul Poporului (AP) la mai multe spitale de psihiatrie din ţară a relevat problema supraaglomerării acestora, potrivit raportului preliminar.

Violeta Niculescu, expert la Avocatul Poporului în domeniul Drepturile familiei, tinerilor, pensionarilor şi persoanelor cu handicap, a precizat, într-o conferinţă de presă, că investigaţiile s-au desfăşurat pe mai multe paliere la mai multe spitale de psihiatrie, printre care şi cele de la Săpoca şi Pădureni Grajduri.

Ea a menţionat că una dintre principalele disfuncţionalităţi observate a fost supraaglomerarea, care a dat naştere la situaţii precum cea de la Săpoca, unde au stat în pat persoane cu patologii diferite.

Niculescu a adăugat că sunt şi probleme legate de supraveghere, personalul fiind insuficient.

Potrivit Cristinei Tache, de la Biroul Teritorial Ploieşti al Avocatului Poporului, la Săpoca s-a constatat supraaglomerare, dar şi că existau cazuri sociale ce puteau fi preluate de centrele de terapie ocupaţională sau căminele de bătrâni.

"S-a mai constatat că se impune recompartimentarea anumitor spaţii, clădirile erau foarte vechi, într-un sistem pavilionar", a adăugat Tache.

Raportul AP privind spitalele de psihiatrie mai semnalează că se practică proceduri de contenţionare a beneficiarilor neconforme cu legea.

Potrivit documentului, condiţiile de cazare sunt adesea necorespunzătoare standardelor minime în materie, fiind necesară extinderea spaţiului hotelier; sunt necesare măsuri de intervenţie rapidă a unor cadre specializate şi dotate adecvat în cadrul pacienţilor cu agitaţie psihomotorie.

Totodată, s-a constatat că există internări nejustificat prelungite. "Deseori, cazurile de boli psihice, în special cele cronice, exced sferei medicale şi devin cazuri cu o componentă socială. Acest lucru se întâmplă şi în spitalele de psihiatrie şi măsuri de siguranţă, unde unora dintre pacienţii medico-legali li se prelungeşte internarea, deşi ar putea fi externaţi cu obligaţia de a urma tratamente în condiţii de ambulatoriu, (...) motivul fiind lipsa unui suport familial pentru bolnavul psihic ori lipsa locurilor libere în centre rezidenţiale şi locuinţe protejate", indică raportul.

Conform acestuia, sistemul de psihiatrie şi măsuri de siguranţă nu este reglementat distinct în legislaţia din domeniul sănătăţii mintale; dualitatea problematicii sistemului de psihiatrie şi măsuri de siguranţă nu se reflectă şi într-o dublă sursă de finanţare; personalul de specialitate este insuficient; nu există un ordin al ministrului Sănătăţii care să cuprindă lista spitalelor de psihiatrie ce pot efectua internări nevoluntare; lipsesc instrumentele standardizate de evaluare a riscului de violenţă a pacientului şi implicit a periculozităţii sale sociale şi, în general, lipsesc procedurile operaţionale standardizate la nivelul tuturor acestor unităţi.

Avocatul Poporului a formulat mai multe recomandări, una dintre acestea vizând încheierea unui acord de colaborare între Ministerul Sănătăţii şi structurile Ministerului Afacerilor Interne care să asigure deplasarea supravegheată în afara unităţii spitaliceşti (judecătorii/pachete, consulturi interdisciplinare etc) a pacienţilor internaţi în baza măsurilor medicale de siguranţă prevăzute de Codul penal (fără perturbarea activităţii de supraveghere şi siguranţă din spital), cu instruirea personalului implicat privitor la respectarea demnităţii umane.

Se mai recomandă trecerea spitalelor de psihiatrie monospecialitate din subordinea consiliilor locale în cea a consiliilor judeţene pentru o mai bună finanţare a acestora; adoptarea unor reglementări privind protejarea personalului medico-sanitar în timpul intervenţiilor asupra pacienţilor ce necesită imobilizare şi prevederea de programe specifice de formare profesională privind gestionarea situaţiilor periculoase; remedierea deficienţelor constatate privitor la aplicarea procedurilor contenţionare şi izolare, printre altele, prin standardizarea registrelor şi aplicarea acestei măsuri doar în situaţii excepţionale, cu respectarea demnităţii umane şi a drepturilor pacienţilor; adaptarea echipei terapeutice la numărul de pacienţi, prin completarea posturilor vacante; înfiinţarea de servicii integrate de reabilitare psiho-socială în apropierea spitalelor de psihiatrie şi în fiecare judeţ; angajarea unui număr de salariaţi adecvat supravegherii eficiente a pacienţilor; realizarea unor lucrări de reabilitare a spitalelor/secţiilor de psihiatrie aflate înr-un stadiu de degradare avansat.

Alte recomandări vizează completarea Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice cu definiţia "spital de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă"; cuprinderea, în lege, a prevederilor privind sistemul de psihiatrie şi măsuri de siguranţă într-un capitol distinct; standardizarea procedurilor operaţionale în spitalele de psihiatrie; completarea legislaţiei în domeniul sănătăţii mintale cu prevederi privind dezinstituţionalizarea pacienţilor trataţi pentru afecţiuni psihice şi instituirea unor măsuri de îngrijire şi monitorizare psihiatrică în comunitate.

"În majoritatea spitalelor ni s-a spus că violenţa, agresiunea de ordin verbal şi fizic la adresa personalului e ceva obişnuit", a declarat Violeta Niculescu.

Ea a menţionat că la Spitalul de psihiatrie Pădureni-Grajduri, anul trecut, au existat 244 de cazuri cu violenţă fizică sau verbală. Dintre acestea, 123 au fost cu violenţă fizică, a precizat Niculescu.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a subliniat că este nevoie de alocări bugetare care să asigure dreptul la demnitate pacienţilor şi angajaţilor spitalelor de psihiatrie. AGERPRES/(A, AS - autor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)