Cazul de la Caracal / Victor Alistar, reprezentantul societăţii civile în CSM, face un apel la responsabilitate către autorităţi
Victor Alistar, reprezentantul societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), afirmă, într-un comunicat publicat sâmbătă seara, că reacţia "anchilozată, incompetentă şi sfidătoare, cu tente penale a poliţiştilor şi magistraţilor" implicaţi în cazul Alexandrei Măceşanu, adolescenta dispărută la Caracal, obligă la tragerea unui semnal de alarmă faţă de "lipsa de interes a statului şi funcţionarilor săi în privinţa siguranţei şi drepturilor cetăţenilor dar şi faţă de condiţia umană în general"
"Cazul dramatic petrecut la Caracal privind pe copilul Alexandra Mâceşanu, victimă a unor infracţiuni şi reacţia anchilozată, incompetentă şi sfidătoare şi cu tente penale a poliţiştilor şi magistraţilor implicaţi până la un anumit moment în cadrul procedurilor legale de intervenţie ne obligă pe toţi să tragem un semnal de alarmă faţă lipsa de inters a statului şi funcţionarilor săi în privinţa siguranţei şi drepturilor cetăţenilor dar şi faţă de condiţia umană în general. La momentul acestui apel nu este confirmat oficial dacă Alexandra Mâceşanu este încă în viaţă sau nu, însă modul în care au acţionat persoanele cu funcţii de răspundere în acest caz a denotat o gravă încălcare a legii, dar şi o gravă criză de sistem care a fost constant orientat spre desconsiderarea cetăţeanului şi în final a fiinţei umane, în favoarea unor pârghii de putere îndreptate constant împotriva sa. Din acest punct de vedere, atât sistemul judiciar şi de ordine publică cât şi cel administrativ sunt grav bolnave", a declarat Victor Alistar, în comunicatul menţionat.
El se referă la "statul care ne supraveghează, dar nu ne ocroteşte".
"Pentru că majoritatea instrumentelor de forţă ale statului au ca prioritate urmărirea persoanelor incomode în special privind riscul de criminalitate cu gulerele albe şi nu pentru apărarea siguranţei persoanelor faţă de riscul criminalităţii violente şi traficului de persoane, s-a ajuns la situaţia ca Alexandra să îşi fi pierdut viaţa cu zile. Aceasta este consecinţa statului care ne supraveghează, dar nu ne ocroteşte!", afirmă reprezentantul societăţii civile în CSM.
Victor Alistar se referă la greşelile în acţiunile desfăşurate pentru localizarea apelului la 112, dar şi de către procurorul de caz şi poliţia din Olt.
"Sistemul de localizare a persoanei apelante aflată în situaţie critică este reglementat dar mai ales calibrat şi gestionat deficitar raportat la scopul dat de lege acestui sistem. În România există mecanisme foarte performante de localizare a persoanelor, care sunt utilizate în concret, şi care în acest caz nu au fost folosite, deşi legea permitea fără dubiu utilizarea lor. Deşi nu pot să dau mai multe date nedestinate publicităţii, în cazul unui smartphone ca al victimei el este detectabil prin tehnologia deţinută de autorităţile statului chiar şi când este deconectat de la reţea.
Procurorul de caz a încadrat greşit cauza având în vedere elementele care se degajau din conţinutul convorbirilor înregistrate în sistemul 112. Şi aici nu mă refer la întârziata schimbare a încadrării de la dispariţie la sechestrare de persoane (infracţiunea de lipsire de libertate), ci la infracţiuni mai grave care indicau criminologic risc iminent pentru viaţa victimei.
Poliţia a acţionat indolent şi incompetentent şi pe baza unor proceduri operative care erau ineficiente deşi erau la dispoziţie alte tehnici operative şi mijloace care nu au fost realizate. În legislaţia românească există prevederi care permit intrarea la orice oră în orice locaţie, inclusiv domiciliu, atunci cand sunt infracţiuni în desfăşurare şi care pun în pericol viaţa şi integritate fizică a persoanelor. Art. 159 alin. (3), art. 293 alin. (2) din Codul de procedură dispune clar posibilitatea organului de ordine publică de a intra în imobil în cazul infracţiunilor flagrante", evidenţiază reprezentantul în CSM.
De asemenea, Victor Alistar susţine că "reţele informative nu au fost utilizate deşi, în modalitatea lor de funcţionare au fost destructurate şi în mare parte transferate serviciilor de informaţii ele fiind folosite constant pentru supravegerea persoanelor incomode, în acest caz reţeaua poliţiei nu a fost utilizată, pentru culegearea de date privind potenţiala locaţie aşa cum a fost descrisă de victimă".
Totodată, el susţine că "în derularea procedurilor au fost nesocotite prevederi legale în gestionarea sarcinilor ce le revin atât lucrătorilor de poliţie cât şi în cazul unor magistraţi, raportat la interpretarea şi aplicarea cadrului legal la circumstanţele concrete şi la aplicarea în fapt a principiului responsabilităţii prevăzut în cadrul de reglementare a celor două profesii". "Nu mă antepronunţ neavând oricum competenţa de sancţionare pentru niciuna dintre categorii, însă se vor da date dacă se va tinde spre muşamalizări", adaugă Victor Alistar.
El continuă cu o listă de apeluri către autorităţile publice.
"Prezentarea unui raport public al Inspectoratului General al Poliţiei Române care să radiografieze modul de operare în acest caz, disfuncţiile, tehnicele investigative similare ale altor poliţii partenere care nu au fost utilizate şi mai ales a unui plan măsurabil şi evaluabil de măsuri pentru actualizarea procedurilor operative;
Investigarea responsabilităţilor individuale şi culpabilităţilor legale ale procurorului de caz, poliţiştilor şi factorilor de răspunedere de la Serviciul naţional de urgenţă 112 şi stabilirea unor sanţiuni care să descurajeze pe viitor neasumarea răspunderii profesionale de natură a afecta siguranţa persoanelor drepturile şi libertăţile lor fundamentale, până la nivel de răspundere penală individuală. Disimularea răspunderii pentru modul în care sistemul de ordine publică nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale nu poate să fie o opţiune legitimă, dacă sunt şi alte persoane responsabile trebuie toate să răspundă în faţa legii, nu să se paseze răspunderea pentru ca în final să nu răspundă nimeni sau aproape nimeni;
În acest sens fac apel la secţiile Consiliului Superior al Magistraturii să trateze cu maxim respect pentru opinia publică măcar acest caz, dacă Inspecţia Judiciară va identifica culpabilităţi individuale sau dacă acestea nu fac obiectul competenţei Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie;
Anchetarea de urgenţă a sumelor uriaşe utilizate pentru dotarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale care în descrierea obiectivelor de investiţii şi în documentaţiile de achiziţie au prevăzut parametri care acum nu sunt dovediţi ca eficacitate, pentru a se determina dacă sistemele achiziţionate nu respectă cerinţele fie dacă documentaţia de achiziţie nu a respectat obiectivele de investiţii asumate prin documentaţia de aprobare a cheltuielilor;
Modificarea cadrului normativ prin Ordonanţa de Urgenţă în sensul trecerii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale în subordinea Ministerului Comunicaţiilor sau al Ministerului de Interne pentru asigurarea principiului celor 3C (unitate de Coordonare, Comandă şi Control), aşa cum mai sunt şi alte structuri din sistemul naţional de siguranţă în subordinea executivului (exceptate fiind doar cele două structuri clasice de informaţii ale statului român care trebuie să rămână autonome sub coordonarea Preşedintelui). Aşa cum s-a demonstrat în acest caz principiul interoperabilităţii şi coordonării fiind mult mai important pentru cetăţeni şi societate în ansamblu decât centrii de putere;
Este important pentru reprezentanţii profesiilor să trateze cu decenţă şi adevăr problemele din sistem şi nu să se solidarizeze cu incompetenţa, indolenţa şi neglijenţa criminale dacă doresc să prezerve respectul societăţii pentru aceste profesii. În acest sens, le solicit să nu mai sfideze opinia publică şi victimele unor asemenea tragedii susţinând că nu au avut cadru legal. Există cadru legal pentru pătrunderea fără mandat în cazul infracţiunilor flagrante şi pentru a lua toate măsurile pentru protecţia vieţii şi integrităţii fizice a persoanelor: Art. 23 alin. (2) şi art. 27 alin. (2) lit. b) din Constituţia României, coroborate cu Art. 159 alin. (3), art. 293 alin. (2) din Codul procedură penală dar şi alte acte normative care completează cadrul de reglementare;
Solicit celor care se dedau la manipulare, minciună şi activism politico-securistic să nu se folosească de această dramă a Alexandrei pentru a solicita modificări legislative care să mute din nou accentul pe manevre de supraveghere a populaţiei de pe mecanismele deja existente în legislaţie de apărare a vieţii şi integrităţii persoanelor şi care nu au fost aplicate.
Solicit celor care pretind statute de superioritate să nu mai atace SIIJ (Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie) ca să blocheze singurul instrument pentru tragerea la răspundere a celor din magistratură care nu respectă legea în activitatea lor, cu urmări deosebit de grave.
Fac apel la unii dintre formatorii de opinie din justiţie care au minţit pentru acoperirea incompetenţei că nu a existat cadru legal de acţiune, ca măcar în faţa acestei drame să dovedească decenţă şi cumpătare, ca să nu se plaseseze în dilema de a alege între grija de carieră politico-judiciară şi viaţa unui om".
Victor Alistar mai aminteşte şi de cazul de la Vaslui din anii trecuţi, când 6 autori ai unei infracţiuni grave de viol în grup au fost cercetaţi în stare de libertate, dar şi despre faptul că deşi în ţara noastră se cheltuiesc sume uriaşe cu sistemul de informaţii, ordine publică şi justiţie, a fost pusă oficial pe lista neagră a traficului de persoane.
"Doar ca o aducere aminte trebuie să menţionez şi de cazul de la Vaslui în care cei 6 autori ai unei infracţiuni de viol în grup, cu circumstanţe deosebit de grave erau cercetaţi în stare de libertate, sau faptul că România care cheltuieşte sume uriaşe cu sistemul de informaţii, ordine publică şi justiţie a fost pusă oficial pe lista 'neagră' a traficului de persoane. Acesta este sistemul pentru care societatea trebuie să aibe minima toleranţă şi împotriva căruia este atât de revoltată. Statul Român trebuie să înceteze să mai fie un adversar al cetăţeanului, ci un slujitor al său, profesiile din magistratură, administraţie şi ordine publică trebuie în faţa unor asemenea evidenţe să revină la respectul pentru valorile fiinţei umane şi să îi trateze cu abnegaţie pe cetăţeni şi contribuabilii veniturilor lor", mai afirmă reprezentantul societăţii civile în CSM în comunicatul său. AGERPRES / (AS - editor: Marius Frăţilă, editor online: Daniela Juncu)
Citeşte şi:
Cazul de la Caracal/Ministrul Afacerilor Interne l-a demis pe şeful Poliţiei Române
Secţia de anchetare a magistraţilor s-a autosesizat în cazul adolescentelor dispărute
Cazul de la Caracal/Dăncilă: Mă voi ocupa personal de toţi cei care nu mai au ce căuta în sistem
Cazul de la Caracal/Dosarul va fi declinat către DIICOT (surse)
Olt: Peste 400 de persoane, în faţa casei din Caracal a suspectului în cazul dispariţiei Alexandrei
Cazul de la Caracal/ Protest tăcut în faţa sediului MAI
Tăriceanu: În şedinţa CSAT de marţi va trebui să se discute despre o reformă profundă a STS
DIICOT cere să preia ancheta în dosarul fetei dispărute în Caracal
Licu: Mai este un dosar la DIICOT al unei fete dispărute; analizăm reunirea celor două cauze
PG: Verificări la Parchetul din Caracal în legătură cu modul de intervenţie în cazul fetei dispărute
Olt: Percheziţii la locuinţa unui bărbat din Caracal în cazul unei fete dispărute
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Parchetul General nu e de acord cu dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, proiect lege
Parchetul General nu este de acord cu inițiativa legislativă depusă la Senat de trei parlamentari privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, pe motiv că această reglementare ar conduce la slăbirea instrumentelor de prevenire și combatere a fenomenului. Procurorul general Cristina Chiriac a transmis vineri un punct de vedere al Minister
DNA: Bărbat plasat sub control judiciar pentru trafic de influență în domeniul militar
Un bărbat a fost pus sub urmărire penală pentru trafic de influență, după ce ar fi cerut și primit de la o persoană mai multe sume de bani, promițându-i, printre altele, că o ajuta să promoveze examenului de trecere în corpul ofițerilor militari, fără participarea efectivă la procedura de selecție și la cursuri. Potrivit unui comun
Iași: Cristina Trăilă a confirmat, la ieșirea de la DNA Iași, că a devenit inculpată în dosarul Bogos
Fostul secretar general adjunct al Guvernului, Cristina Trăilă, a recunoscut, vineri, după audierea la Direcția Națională Anticorupție (DNA) Iași, că a devenit inculpată în dosarul omului de afaceri vasluian Fănel Bogos, după ce anterior a avut calitatea de suspect. ''E un demers absolut normal pe care îl crede procurorul.
Vâlcea: Suspectul în cazul crimei fetei din valiză, audiat la Parchet; nu a făcut nicio declarație în fața anchetatorilor
Vlad Bălțățeanu, bărbatul bănuit că și-a ucis iubita și i-a aruncat cadavrul într-o valiză pe râul Olt, a fost adus vineri la audieri la Parchetul Județean Vâlcea. El a părăsit sediul Parchetului după câteva minute, fără a face declarații în fata anchetatorilor, după ce s-a prelevat de dreptul la tăcere.
Un bărbat și o femeie, reținuți pentru proxenetism; 180.000 de lei - profitul estimat în urma activității victimelor
Un bărbat și o femeie au fost reținuți pentru 24 de ore pentru proxenetism, după ce au fost depistați în urma perchezițiilor efectuate joi de polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGMPB) - Serviciul de Investigații Criminale Sector 5, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.
Botoșani: Bărbat reținut după ce a vândut o mașină care i-a fost împrumutată
Un bărbat din județul Botoșani a fost reținut după ce ar fi vândut autoturismul unei femei, care i-l împrumutase, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, Delia Nenișcu. Potrivit acestuia, bărbatul reținut are 42 de ani și este din comuna Vârfu Câmpului. El este cercet
Călin Georgescu - a patra zi la DIICOT pentru continuarea perchezițiilor informatice
Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a ajuns vineri dimineața la sediul DIICOT, unde continuă pentru a patra zi perchezițiile informatice asupra dispozitivelor electronice ridicate de la vila familiei din Mogoșoaia. Este a patra zi în care Georgescu este scos din Arestul Central și dus la DIICOT. La p
IPJ Vâlcea: Șoferul turc implicat în accidentul produs într-o benzinărie din Călimănești a fost reținut
Șoferul turc al autocamionului implicat în accidentul produs marți într-o stație de carburanți din Călimănești a fost reținut, informează Poliția Vâlcea. Potrivit sursei citat
Hunedoara: Pompierii au intervenit la șapte incendii de vegetație uscată și fond forestier; două încă sunt active
Șapte incendii de vegetație uscată și fond forestier au fost semnalate joi pe raza localităților Valea Lupului, Aninoasa, Săliște, Socet, Ruda Brad, Râu Bărbat și Suseni, din județul Hunedoara, suprafața afectată fiind estimată la circa 25 de hectare, relevă datele Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU). Intervenția promptă a echipajelor operat
Bihor: Polițist de frontieră din Borș, cercetat pentru luare de mită, pus sub control judiciar
Un agent de poliție de frontieră este cercetat pentru luare de mită și a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, după ce ar fi cerut și primit 300 de euro de la un cetățean străin, pentru a-i permite continuarea deplasării prin România, informează, joi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Potrivit procurorilor, în noaptea de 1
Iași: Primarul Chirica afirmă că sunt nefondate acuzațiile procurorilor DNA din dosarul 'Păcura'
Primarul Mihai Chirica a declarat, joi, în cadrul unei conferințe de presă, că sunt nefondate acuzațiile procurorilor DNA din dosarul referitor la păcura din rezerva de stat, el afirmând că 542 de tone de păcură nu puteau dispare în două săptămâni, așa cum este intervalul indicat în documente. Mihai Chirica susține că acuzațiile p
Sibiu: Fostul manager al Filarmonicii de Stat, trimis în judecată de DNA
Fostul manager al Filarmonicii de Stat Sibiu, Cristian-Călin Lupeș, a fost trimis în judecată, de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) - Serviciul Teritorial Alba Iulia, după ce ar fi încheiat, cu încălcarea prevederilor legale, mai multe contracte de asistență/reprezentare juridică cu o serie de cabinete de avocatură, creându-se astfel un prej
CCR: Dispoziții ce atrag suspendarea calității de practician în insolvență după punerea sub urmărire penală - neconstituționale
Curtea Constituțională a României a stabilit, joi, că este neconstituțională sintagma 'infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei' din Ordonanța de urgență a Guvernului privind organizarea activității practicienilor în insolvență, punctând că aceasta nu permite determinarea, pe baza unor criterii 'obiective, clare și previzib
ICCJ recunoaște că interdicția de 3 ani aplicată lui Fritz e 'severă', dar poate munci în mediul privat/(motivare)
Înalta Curte de Casație și Justiție recunoaște faptul că interdicția aplicată președintelui USR, Dominic Fritz, de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani este una 'severă', dar admite că decizia instanței nu îi îngrădește dreptul la muncă și fostul primar al Timișoarei poate activa în mediul privat. Înalta Cu
Înalta Curte amână a șaptea oară pronunțarea în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat joi, pentru data de 15 octombrie, pronunțarea unei soluții definitive în procesul pe care l-a câștigat în primă instanță cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri







