Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori individuală revine Parlamentului, respectiv preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni, se arată într-un comunicat de presă al CCR transmis joi.

Plenul CCR a luat în dezbatere joi propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei iniţiată de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PNL, PMP şi PRO Europa. De asemenea, CCR a dezbătut propunerea legislativă pentru revizuirea Legii fundamentale iniţiată de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PSD şi ALDE.

Cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenţi, CCR a decis că propunerile legislative au fost iniţiate cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constituţie.

CCR a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârşit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere "încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român".

Totodată, potrivit CCR, propunerile legislative de revizuire a Constituţiei "limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/beneficiul cetăţenilor". Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu "o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii", a explicat CCR.

Conform sursei citate, propunerile legislative de revizuire a Constituţiei "nu respectă justul echilibru" între două interese generale şi anume cel de a se executa/a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, "echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii".

"Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni", a arătat CCR.

În ceea ce priveşte prevederile din propunerile de revizuire potrivit cărora nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării, CCR a constatat că nu se încalcă limitele revizuirii.

Conform CCR, soluţia normativă preconizată nu este corelată cu art. 16 alin.(4) din Constituţie, în sensul că s-ar permite cetăţeanului Uniunii Europene, care nu deţine cetăţenia română, să fie ales în autorităţile administraţiei publice locale, chiar dacă a fost condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.

Referitor la prevederile din propunerea de revizuire a USR, PNL, PMP şi PRO Europa conform cărora cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European; nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării, CCR a decis că acestea nu încalcă limitele revizuirii.

CCR a mai decis că nu încalcă limitele revizuirii prevederile privind ordonanţele de urgenţă din cele două propuneri de revizuire.

"Curtea a statuat că ordonanţa de urgenţă este un act emis în virtutea delegării legislative acordate Guvernului direct prin art.115 alin.(4) din Constituţie, fără ca acest lucru să însemne că legiuitorul constituant derivat nu poate limita domeniul de reglementare al ordonanţei de urgenţă", a menţionat Curtea Constituţională.

Potrivit sursei citate, prevederile din propunerea de revizuire iniţiată de USR, PNL, PMP şi PRO Europa conform cărora CCR se pronunţă asupra constituţionalităţii ordonanţelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau Avocatului Poporului, precum prevederile din cea iniţiată de PSD şi ALDE, potrivit cărora CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori nu încalcă limitele revizuirii.

Referitor la prevederea din propunerea de revizuire a USR, PNL, PMP şi PRO Europa potrivit căreia CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, CCR a menţionat că eliminarea controlului de constituţionalitate abstract a posteriori exercitat la sesizarea Avocatului Poporului în privinţa legilor reprezintă "o suprimare a unei garanţii instituţionale asociate apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale", ceea ce încalcă limitele revizuirii. AGERPRES/(AS - autor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)