Procurorul general interimar Bogdan Licu a declarat, marţi, că nu a fost consultat în legătură cu declinarea dosarului 10 august de la Parchetul Militar la DIICOT, subliniind că cercetările în acest dosar ''au cam stagnat în ultima vreme'', iar ''cel mai rău lucru pe care poate să îl facă un procuror'' este să lase în nelucrare o cauză.

Prezent la sediul reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, unde a participat la o întâlnire cu experţii europeni pe tema raportului MCV, Bogdan Licu a fost întrebat de jurnalişti dacă a fost consultat de procurorii militari în legătură cu trimiterea dosarului 10 august la DIICOT.

"N-am fost consultat în înainte de această decizie. Ştiu ce ştiţi şi dumneavoastră. S-au constituit două dosare, unul la DIICOT şi unul la Secţia Parchetelor Militare. Cred că o să fac o mică confruntare, dar nu procedurală, ci pur şi simplu o confruntare să mă lămuresc şi eu ce s-a întâmplat, pentru că acum aruncă unii pe alţii (...). Eu sper să fie consecinţe pozitive (ale declinării dosarului, n.r.), pentru că, sincer să fiu, cercetările în dosarul 10 august au cam stagnat în ultima vreme. Eu, când am venit, m-am întâlnit cu procurorii militari, am avut mai multe întâlniri pe marginea acestui dosar, le-am cerut informări scrise. Am înţeles că sunt motive obiective şi subiective. Eu sper că, odată cu clarificarea acestei competenţe, lucrurile să meargă într-un ritm accelerat", a spus Licu.

Bogdan Licu nu a dorit să spună care sunt motivele pentru care cercetările făcute de procurorii militari în dosarul 10 august au stagnat, însă consideră că tergiversarea soluţionării unui dosar este cel mai grav lucru pe care poate să îl facă un procuror.

"Am spus şi repet - cel mai grav lucru şi cel mai rău lucru pe care poate să îl facă un procuror este să ţină un dosar în nelucrare, pentru că atunci când dispui o soluţie, dacă se trimite în judecată - este supusă controlului instanţei de judecată, dacă este o soluţie de închidere a unui dosar se poate formula plângere împotriva soluţiei, se poate face cerere de redeschidere şi se lămuresc lucrurile. A ţine un dosar în nelucrare, a tergiversa mai mult timp soluţionarea unei cauze este cel mai grav lucru pe care poate să îl facă un procuror", a subliniat procurorul general.

La sfârşitul lunii iunie, Secţia Parchetelor militare a declinat la DIICOT dosarul privind intervenţia în forţă a jandarmilor la protestul din 10 august 2018.

Potrivit Parchetului General, competenţa DIICOT este atrasă de dispoziţiile art. 412 din Codul penal cu referire la art. 397 alin 2 din Codul penal, dispoziţii care incriminează tentativa la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

La DIICOT există un dosar în care se investighează evenimentele din 10 august, deschis ca urmare a unei sesizări depuse de Jandarmeria Română în septembrie 2018, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale (art. 397 din Codul penal).

De asemenea, Secţia Parchetelor militare avea în lucru un dosar penal, în care sunt cercetaţi şefii din Jandarmerie care au dirijat acţiunea de intervenţie din 10 august 2018 la protestul din Piaţa Victoriei.

Este vorba de colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române; colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, dar şi secretarul de stat Dan Chirică.

Procurorii militari susţineau că "mai multe acţiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente - acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest". AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)