Reprezentanţii societăţii civile din Consiliul Superior al Magistraturii susţin că boicotarea lucrărilor plenului de către unii magistraţi din CSM este de natură a bloca funcţionarea unor instituţii ale sistemului judiciar.

Reacţia vine după ce, luni, şapte magistraţi din CSM au cerut amânarea luării unor decizii în ceea ce priveşte Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţiei şi aşteaptă publicarea rapoartelor GRECO şi Comisiei de la Veneţia, precum şi organizarea unei dezbateri publice asupra activităţii secţiei.

"Apreciem că este inadmisibil ca în desfăşurarea activităţii plenului CSM să se recurgă la orice forme de condiţionare între membrii Consiliului, indiferent de forma şi de încadrarea acesteia. Conduita de boicotare a lucrărilor plenului CSM este de natură a bloca funcţionarea unor instituţii ale sistemului judiciar, ceea ce reprezintă încă un argument în plus pentru ca atribuţiile de numire şi revocare a unor magistraţi să nu fie date în competenţa exclusivă a plenului", precizează Victor Alistar şi Romeo Chelaru, reprezentanţii societăţii civile din CSM, într-un comunicat transmis marţi presei.

Aceştia menţionează că solicitarea pe fond este neîntemeiată şi nejustificată, îmbrăcând un pronunţat caracter politic şi nu juridic, dat fiind că plenul CSM are obligaţia de a îndeplini procedurile stabilite de legile în vigoare şi nu are dreptul să se derobeze de responsabilităţile tratate de lege.

"Eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor care concretizează punerea în aplicare a prevederilor art. 883 şi art. 885 din Legea 304/2004 actualizată este nelegală raportat la împrejurarea că există lucrările finalizate şi au fost înscrise pe ordinea de zi, moment de la care plenul este obligat de lege să îşi îndeplinească obligaţiile în termenul legal. Este inadmisibil profesional ca unei autorităţi publice de rang constituţional, cum este CSM, să i se ceară ultimativ să nu aplice legea pentru raţionamentul că nu suntem de acord cu prevederile acesteia, ori pentru acela că trebuie aşteptate puncte de vedere cu valoare consultativă pentru legiuitor care prin ele însele nu înfrâng caracterul imperativ al legii", se arată în comunicat.

Cei doi evidenţiază că o asemenea abordare reprezintă un mesaj pentru magistraţi că pot să refuze să îşi îndeplinească obligaţiile de serviciu trasate de lege până la o modificare a acesteia, ceea ce încalcă ordinea de drept şi statutul profesiei reglementat de Legea 303/2004.

Mai mult, aceştia susţin că în cazul de faţă sunt şi aspecte evidente de conflict de interese pentru unii membri ai Consiliului, fie şi dacă ar fi doar la nivel moral, precum şi elemente de opţiuni politice privind competenţa de legiferare, ceea ce este strict interzis în activitatea judiciară şi extrajudiciară a magistraţilor.

"Gestul de zilele acestea a însemnat şi sacrificarea intereselor instanţelor de la nivel de judecătorie prin afectarea legalităţii calendarului privind procedura de concurs în baza art. 33 din Legea 303/2004, în condiţiile în care aceste instanţe se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, afectând astfel şi interesele justiţiabililor de a beneficia de un serviciu public de justiţie prompt şi eficient", afirmă reprezentanţii societăţii civile din CSM. "În concluzie, ne opunem categoric eliminării respectivelor puncte de pe ordinea de zi a plenului CSM care ar avea consecinţa încălcării prevederilor legale în vigoare şi obligaţiilor profesionale individuale şi colective", conchid cei doi.

Andrei Nicolae Solomon - procuror, vicepreşedinte al CSM, Andreea Anamaria Chiş - judecător, Mihai Bălan - judecător, Bogdan Mateescu - judecător, Cristian Ban - procuror, Florin Deac - procuror şi Tatiana Toader - procuror au cerut, luni, amânarea luării unor decizii în ceea ce priveşte Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţiei şi aşteaptă publicarea rapoartelor GRECO şi Comisiei de la Veneţia, precum şi organizarea unei dezbateri publice asupra activităţii secţiei. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)