Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) precizează, într-un documentar postat miercuri pe site-ul oficial, că în cimitirul de la Valea Uzului se află înhumaţi şi soldaţi români, dar şi că Primăria Sânmartin, judeţul Harghita, a efectuat lucrări de renovare a necropolei fără respectarea planurilor iniţiale, astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naţionalităţi, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir, nefiind respectat, de asemenea, nici cadrul juridic aplicabil.

"Primăria comunei Sânmartin, judeţul Harghita, a realizat lucrări de renovare a cimitirului fără respectarea planurilor iniţiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative şi aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creştine cu însemne naţionale ungare) atât pe suprafeţele de teren în care, potrivit schiţelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântaţi morţi de război ungari, cât şi pe cele pe care figurează morţi de război de alte naţionalităţi (români, austrieci, germani, ruşi, italieni şi sârbi), astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naţionalităţi, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir", se arată în documentarul ONCE.

De asemenea, se subliniază faptul că lucrările de restaurare făcute de Primăria Sânmartin nu respectă cadrul juridic aplicabil, nu au avizul ONCE şi nu ţin cont de normele dreptului internaţional umanitar.

"Lucrările de restaurare menţionate anterior au fost făcute de autoritatea locală din Sânmartin fără respectarea cadrului juridic aplicabil, fără avizul ONCE şi fără a ţine cont de normele dreptului internaţional umanitar. Lucrările au fost finanţate, aşa cum reiese din adresa cu nr. 3b-17/113/02.05.2019 remisă de Grupul Parlamentar UDMR de la Camera Deputaţilor către Ministerul Apărării Naţionale (Anexa nr. 11), din resurse proprii ale Primăriei Sânmartin, contribuţii ale unor persoane fizice, dar şi din donaţii ale Ministerului Apărării din Ungaria, fără înştiinţarea şi consultarea părţii române, contrar reglementărilor dreptului internaţional umanitar şi prevederilor acordului româno-ungar în domeniu", scrie în documentul făcut public de ONCE.

În ceea ce priveşte crucile ridicate de Primăria oraşului Dărmăneşti, se precizează că acestea sunt amplasate în partea dreaptă a cimitirului, "în care nu existau morminte de război în schiţele originale ale necropolei" şi că şi aceste lucrări sunt realizate fără avizul ONCE.

"Începând cu anul 2018, Primăria oraşului Dărmăneşti, judeţului Bacău, a executat, în cadrul Proiectului Reabilitarea Cimitirului Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu jud. Harghita, aprobat de Comitetul interministerial şi cofinanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale cu suma de 65.000 lei, lucrări prin care au fost amplasate în latura dreaptă a cimitirului, în care nu existau morminte de război în schiţele originale ale necropolei, 50 de însemne de căpătâi (cruci creştine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumaţi în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor şapte state care au militari înhumaţi în necropola de război (Austria, Germania, Italia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Ungaria) şi al UE, amenajând şi o alee de acces la monumentul central. Lucrările menţionate au fost realizate fără avizul de specialitate al ONCE, aşa cum prevăd art.14 alin. (1), art.15 şi art. 16 din Legea  nr. 379/2003", se arată în documentar.

ONCE prezintă un istoric al necropolei şi subliniază faptul că, deşi statisticile privind cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinaţional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizaţi eroi de mai multe naţionalităţi, oferind explicaţii şi despre ostaşii români înhumaţi acolo.

"În ceea ce priveşte numărul militarilor români înhumaţi în acest cimitir, faţă de situaţia statistică din anul 1928 (când sunt menţionaţi în evidenţă 11 eroi români, dintre care 8 identificaţi nominal şi 3 neidentificaţi nominal), "Fişa de evidenţă a cimitirului" din anul 1988, (care nu menţionează nicio sursă documentară), face trimitere la 148 de morţi de război români (şi nu 149 cum rezultă din însumarea morţilor de război din anexele nr. 7 şi nr. 8 ), în contextul în care cei care au întocmit fişa din 1988 au însumat morţii de război români identificaţi nominal de la Valea Uzului (19) - Anexa nr. 7, cu morţii de război români identificaţi nominal la Poiana Uzului (130) - Anexa nr. 8, un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desfiinţat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul eroilor din oraşul Comăneşti, jud. Bacău (Anexa nr. 9)', se detaliază în documentarul citat.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, instituţie în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, punctează faptul că aspectele referitoare la stabilirea limitei administrativ-teritoriale între judeţele Bacău şi Harghita nu produc efecte asupra caracterului multinaţional al cimitirului de război ori asupra obligaţiilor ce decurg din legislaţia naţională specifică domeniului mormintelor de război şi din tratatele internaţionale la care România este parte.

Totodată, se reiterează faptul că MApN a demarat procesul de fundamentare a procedurilor legale pentru preluarea în administrare a acestei necropole.

"Ministerul Apărării Naţionale a demarat procesul de fundamentare a procedurilor legale pentru preluarea în administrare a acestei necropole de război, după consultarea tuturor părţilor implicate, în vederea protejării şi întreţinerii adecvate a mormintelor şi operelor comemorative existente în cadrul acestui cimitir internaţional. Această măsură se subscrie demersurilor active întreprinse de statul român în vederea respectării principiilor care guvernează domeniul cultului eroilor la nivel internaţional şi naţional - aplicarea convenţiilor internaţionale şi a normelor dreptului internaţional umanitar, precum şi cinstirea memoriei eroilor, respectarea demnităţii umane, nediscriminarea, toleranţa, pacea, reconcilierea şi înţelegerea între popoare, sens în care trebuie să se manifeste deschidere către un dialog constructiv şi conciliant, astfel încât scopul comun să fie comemorarea demnă şi obiectivă a tuturor eroilor, indiferent de naţionalitate", conchide ONCE. AGERPRES/(AS-autor: Gina Ştefan, editor: Antonia Niţă, editor online: Anda Badea)