Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, în unanimitate, sesizarea USR şi PNL şi cea a preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate este neconstituţională în ansamblul său. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului", potrivit Biroului de presă al CCR.

Potrivit sesizării, legea "contravine unor norme şi principii constituţionale (...) prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ".

Ca motiv de neconstituţionalitate extrinsecă este menţionată "încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2), respectiv a celor ale art. 147 alin. (4) din Constituţie". "Adoptarea legii de către Senat, ca primă Cameră competentă, în şedinţa din 6 noiembrie 2017, s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbătută şi adoptată cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată. Procedând în acest mod, dezbaterea şi adoptarea de către Senat a legii criticate în şedinţa din 6 noiembrie 2017 echivalează şi cu încălcarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi, implicit, a prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală", se arată în sesizare.

Un alt motiv de neconstituţionalitate menţionat este legat de "încălcarea dispoziţiilor art. 141 şi art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie, determinată de lipsa avizului Consiliului Economic şi Social".

"Analizând parcursul propunerii legislative privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu şi de regim juridic special se poate constata că legea criticată nu a fost supusă avizării Consiliului Economic şi Social nici în cadrul dezbaterilor de la Senat (L 123/2017) şi nici în cadrul dezbaterilor de la Camera Deputaţilor (PLx. 453/2017). (...) Aşadar, deşi Consiliul Economic şi Social apare în denumirea link-ului de pe fişa legislativă de la Senat, unde sunt ataşate cele trei adrese menţionate, în realitate o adresă similară înaintată/ formulată de către Senat Consiliului Economic şi Social nu există, ceea ce implicit înseamnă că nu s-a solicitat avizarea propunerii legislative de către această autoritate constituţională, în conformitate cu legea. Tot astfel nu a putut fi identificată, în cadrul acţiunilor efectuate în derularea procesului legislativ la Senat ori la Camera Deputaţilor, solicitarea avizului Consiliului Economic şi Social. Or, faţă de obiectul de reglementare a propunerii legislative, precum şi de intenţia iniţiatorilor, astfel cum a fost aceasta motivată prin expunerea de motive depuse la prima Cameră competentă, în raport cu dispoziţiile art. 141 din Constituţie şi ale art. 2 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b) şi lit. e) coroborate cu cele ale art. 5 din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, rezultă că solicitarea avizului Consiliului Economic şi Social cu privire la această lege era obligatorie. (...) Solicitarea avizului Consiliului Economic şi Social era obligatorie, iar omisiunea Parlamentului de a solicita acest aviz contravine dispoziţiilor art. 141 şi art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie", se spune în sesizare.

Ca motiv intrinsec de neconstituţionalitate este menţionat articolul 2 din Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, care în opinia şefului statului "contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie".

"Potrivit art. 2 din legea criticată: 'Terenurile proprietate publică sau privată care fac obiectul prezentei legi sunt: insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat, cu potenţial de exploatare economică, rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică'. (...) Considerăm că norma este neclară, iar prin lipsa oricărei menţiuni cu privire la respectarea regimului juridic al apelor (inclusiv a altor suprafeţe de uscat, a albiilor minore ce includ insulele, precum şi a lucrărilor hidrotehnice) astfel cum este acesta instituit şi protejat prin Legea nr. 107/1996, dispoziţiile menţionate din legea criticată sunt şi lipsite de predictibilitate, fiind încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie", potrivit sesizării. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)