Procurorii Parchetului General au finalizat cercetările în mai multe dosare având ca obiect abuzurile şi crimele organelor de securitate şi miliţie împotriva oponenţilor regimului comunist, însă în majoritatea cazurilor vinovaţii nu au fost traşi la răspundere, ca urmare a decesului făptuitorilor.

Parchetul General a publicat vineri un stadiu al dosarelor care se referă la abuzurile şi crimele regimului comunist.

"Menţionăm că în majoritatea dosarelor cercetările nu au condus în final la tragerea la răspundere penală a vinovaţilor din cauza intervenirii decesului făptuitorilor, însă instrumentarea lor reprezintă o contribuţie esenţială la stabilirea responsabilităţii pentru represiunea ce a caracterizat regimul politic comunist", arată Parchetul.

Una dintre cauzele soluţionate a fost dosarul nr.18/P/2016, înregistrat ca urmare a mai multor sesizări formulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi de persoane fizice.

"Din probele administrate a rezultat că legitimarea Partidului Muncitoresc Român şi apoi a Partidului Comunist Român (după 1965) ca sursă unică a puterii în România a fost însoţită de acţiuni represive, care au vizat grupuri largi de populaţie, începând cu membrii partidelor istorice, continuând în anii '50 cu arestarea opozanţilor neafiliaţi politic, reali sau prezumtivi, care exprimau opinii critice faţă de schimbările economice şi sociale, sau care reclamau subordonarea României faţă de interesele sovietice. Aceste acţiuni au fost 'autorizate' de statul comunist prin introducerea unei legislaţii represive cu un puternic caracter de clasă, norma juridică fiind îndreptată, de cele mai multe ori în mod explicit, împotriva unor grupuri sociale şi deopotrivă împotriva unor grupuri politice, etnice şi religioase. Deşi toate cele trei Constituţii în vigoare în timpul regimului comunist, promulgate în 1948, 1952 şi 1965, garantau cetăţenilor României drepturi şi libertăţi fundamentale (cum sunt dreptul la proprietate, dreptul la opinie şi liberă exprimare, libertatea conştiinţei şi a convingerilor religioase, dreptul de liberă asociere), prin emiterea de acte normative cu caracter secret şi prin exercitarea abuzivă a actului de justiţie, drepturile constituţionale şi civile au fost practic anulate, golite de conţinut", spune Parchetul General.

Procurorii afirmă că noul cadru legislativ a permis un adevărat asalt asupra proprietăţii private, prin naţionalizarea întreprinderilor industriale, de transport, a băncilor, societăţilor de asigurări şi minelor, precum şi prin colectivizarea pământurilor. În consecinţă, zeci de mii de oameni care s-au opus acestor măsuri au fost încarceraţi.

"Libertatea religioasă a fost, la rândul ei, restrânsă, interzicerea Bisericii Greco - Catolice conducând la arestarea, anchetarea şi condamnarea abuzivă a multor preoţi, călugări şi credincioşi, printre care cei şapte episcopi a căror beatificare va avea loc în curând: Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu", precizează PG.

Procurorii au reţinut că motivele politice ale represiunii în masă au rămas neschimbate pe toată perioada menţinerii la putere a regimului comunist.

Astfel, în perioada 1945-1962, au prevalat măsurile punitive extra-judiciare, care au avut drept consecinţă internarea în colonii şi lagăre de muncă a sute de mii de persoane, din toate categoriile sociale cu excepţia clasei muncitoare, deportarea şi arestarea tuturor "elementelor duşmănoase".

"În perioada 1965-1989, instituţiile aparatului represiv au primit şi şi-au asumat rolul de garant al păstrării puterii politice de către regimul comunist şi conducătorii acestuia, prin prevenirea oricărei acţiuni contestatare sau de opoziţie deschisă. Acest obiectiv major a putut fi atins şi menţinut, până la 22 decembrie 1989, prin disimularea proceselor politice în procese de drept comun, respectiv prin iniţierea şi coordonarea unui proiect care a vizat controlul informativ al întregii populaţii active din România", explică procurorii.

Dosarul nr.18/P/2016, care totalizează peste 100 de volume, a fost soluţionat de procurori prin clasare având în vedere că persoanele responsabile de moartea cetăţenilor români care s-au opus regimului comunist au decedat. Este vorba de întreaga conducere a partidului, a statului român, din perioada 1948-1965, miniştrii de interne, comandanţi de penitenciare şi lagăre de muncă.

Aceeaşi soluţie de clasare, tot ca urmare a decesului autorilor, s-a dispus de către procurorii militari şi în dosarul nr. 9/P/2016 vizând împuşcarea, în noaptea de 2/3 august 1950, a unor cetăţeni din judeţul Cluj de către cadre operative ale Securităţii Poporului din Turda, pentru vina de a se fi opus colectivizării.

În alte cauze mai vechi, Secţia parchetelor militare a trimis în judecată persoane care au deţinut funcţii importante în aparatul de represiune al regimului comunist.

*Dosarul nr.393/P/1992: fostul ministru de Interne Alexandru Drăghici, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la omor şi pe foştii ofiţeri de securitate col. Briceag Nicolae, Munteanu Ilie, Luţenco Nicolae, pentru săvârşirea infracţiunii de omor.

*Dosarul nr.15/P/1993 cunoscut sub denumirea de "Dosarul Autobuzul", iniţial secretizat şi apoi redeschis: Tudor Postelnicu - fost şef al Departamentului Securităţii Statului; George Homoştean - fost ministru de Interne; general maior (rez.) Aurelian Mortoiu - fost şef al Securităţii Timişoara; colonel (rez.) Ştefan Blaga - fost comandant USLA, Ioan Deheleanu - fost comandant al Miliţiei judeţului Timiş; Nica Constantin - fostul şef al Inspectoratului Judeţean Timiş din cadrul Ministerului de Interne; colonelul (rez.) Tecşan Constantin, colonel dr. (rez.) Gheorghe Gornic şi plt. adj. (rez.) Iulian Laza, pentru săvârşirea infracţiunilor de coautorat la omor deosebit de grav, omor calificat, respectiv omor deosebit de grav.

*Dosarul în care a fost trimis în judecată col. Gheorghe Crăciun, fostul comandant al Penitenciarului Aiud în perioada 1958-1964, pentru infracţiunea de omor deosebit de grav. Aceasta a fost prima cauză care a expus public mecanismul terorii şi exterminării fizice a deţinuţilor politici în penitenciare.

*Dosarul nr.48/P/2014 privind pe comandanţii penitenciarelor Oradea şi Făgăraş, în care s-a pus în aplicare un regim de exterminare, dosar în care nu s-a putut dispune o soluţie de trimitere în judecată întrucât cei responsabili decedaseră.

*Dosarele privind decesul disidentului Gheorghe Ursu în închisoare: un dosar vizând pe deţinutul civil Marian Clită şi pe comandanţii Miliţiei şi Arestului Miliţiei Capitalei, respectiv col. Tudor Stănică şi Mihail Creangă, iar altul în care, pornindu-se de la jurisprudenţa CEDO care a încadrat astfel de fapte ca infracţiuni imprescriptibile, au fost trimişi în judecată doi foşti ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, precum şi a unui fost ministru de Interne şi a unui fost şef al Departamentului Securităţii Statului, pentru complicitate la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

Alte cauze au fost soluţionate prin rechizitoriu de procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, respectiv dosarul privind pe Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963, respectiv dosarul privind pe Alexandru Ficior, fost comandant al lagărului de muncă de la Periprava în perioada 1958-1963.

De asemenea, într-un alt dosar având ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au ocupat funcţii de conducere în cadrul Penitenciarului Galaţi şi Colonia de muncă Ostrov, în perioada 1956-1966, s-a dispus clasarea ca urmare a decesului persoanelor cercetate.

Parchetul General precizează că, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică se află în lucru încă două dosare ca urmare a sesizărilor formulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc cu privire la tratamentele inumane şi degradante aplicate minorilor cu handicap sever aflaţi în Căminul spital pentru minori nerecuperabili Cighir (138 de decese), Căminul spital pentru minori nerecuperabili Păstrăveni (395 de decese), Căminul pentru minori deficienţi nerecuperabili Sighetu Marmaţiei (239 de decese), respectiv cu privire la tratamentele inumane şi degradante aplicate minorilor cu handicap sever instituţionalizaţi în Spitalul pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret, cu consecinţa decesului a minim 340 minori. În ambele cauze, cercetările se efectuează în acest moment in rem. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)