Admiterea cererilor formulate de inculpaţii dintr-un dosar privind fraudare de fonduri europene de a solicita DNA şi SRI comunicarea mai multor informaţii, cum ar fi aceea dacă a existat o cooperare în baza Protocolului încheiat în februarie 2009 între Parchetul de pe lângă ICCJ şi SRI, a fost motivată de Curtea de Apel (CA) Alba Iulia şi prin faptul că în două comunicate de presă din 2015 s-a menţionat că, în cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate al SRI.

Totodată, potrivit motivării făcută publică miercuri, magistratul a ţinut cont şi de obligaţia impusă instanţei prin decizia nr.26/2019 a Curţii Constituţionale de a verifica în cauzele pendinte (în curs de judecată - n.r.) în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală.

CA Alba Iulia a admis, luna trecută, o parte din cererile în probaţiune formulate de către o serie dintre inculpaţii dintr-un dosar aflat pe rol din 2015, printre care preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, Ştefan Florea Dimitriu, şi oameni de afaceri libanezi, cu privire la aplicarea în această cauză a dispoziţiilor Protocolului încheiat în 2009 între Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi SRI, declasificat şi publicat în martie 2018.

Potrivit soluţiei postate pe portalul instanţei în aprilie, au fost admise cererile formulate de inculpaţii Younes Ziad, Dimitriu Ştefan Florea, Palada Costin Gimi, S.C. Cast S.R.L., Khalil Saad, Bachir Mazen, Deniel Luc Henri Marie şi Tudorache Cristina.

Instanţa a dispus atunci efectuarea de adrese către DNA şi SRI prin care să se solicite, printre altele, să se comunice dacă a existat o cooperare între DNA şi SRI în cauză în baza Protocolului din 4 februarie 2009, să comunice la dosarul cauzei întreaga corespondenţă purtată, pe suport hârtie sau în format electronic, inclusiv toate adresele de înaintare legate de interceptările efectuate în cauză, în baza protocolului menţionat, să comunice dacă, pe parcursul urmăririi penale, au constituit echipe operative comune care au acţionat în baza unui plan comun de acţiune în vederea documentării faptei, iar în caz afirmativ să comunice cum s-a materializat această cooperare, componenţa acestei echipe, contribuţia şi identitatea fiecărui membru, respectiv deţinerea de către membrii echipei a avizului de poliţie judiciară necesar, potrivit reglementărilor în vigoare, efectuării de acte de urmărire penală în cauză.

De asemenea, instanţa a solicitat să se comunice dacă, pe parcursul urmării penale, DNA şi SRI au avut un plan comun de acţiune, iar în caz afirmativ, să comunice măsurile şi responsabilităţile concrete pentru desfăşurarea activităţilor, sarcinile fiecărei părţi, precum şi activităţile întreprinse efectiv. O altă solicitare este aceea să se arate dacă SRI a comunicat către DNA informaţii obţinute din derularea activităţilor operative cu privire la care s-a considerat că prezintă relevanţă şi că puteau fi valorificate în cadrul procesului penal, iar în caz afirmativ, să comunice la dosarul cauzei aceste informaţii. De asemenea, instanţa s-a arătat de acord ca să se precizeze dacă SRI a acordat sprijin privind efectuarea de constatări tehnico-ştiinţifice în cursul urmăririi penale, dacă a acordat sprijin DNA pentru completarea informaţiilor prin desfăşurarea de activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă şi dacă a acordat sprijin tehnic, prin compartimentele specializate, pentru activităţile necesare punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, iar în caz afirmativ să comunice la dosarul cauzei aceste informaţii şi, respectiv, în ce a constat acest sprijin.

CA Alba Iulia a mai formulat şi alte solicitări către SRI şi DNA.

Totodată, instanţa a şi respins o serie de solicitări formulate de către unii inculpaţi.

În motivarea deciziei, CA Alba Iulia constată că, într-un comunicat de presă din 3 martie 2015, în care se arată că procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea a cinci inculpaţi, precum şi punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de un alt inculpat pentru mai multe infracţiuni, se menţionează şi că "în cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea SRI Sibiu".

Într-un alt comunicat, din 21 mai 2015, publicat tot pe site-ul DNA, se arată că procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea a patru inculpaţi, toţi străini, pentru mai multe infracţiuni, iar în acesta se menţionează că "în cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii".

"Având în vedere menţiunile din cele două comunicate de presă privitoare la acordarea de sprijin de către Serviciul Român de Informaţii procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Alba Iulia, în cursul urmăririi penale efectuate în prezenta cauză, precum şi obligaţia impusă instanţei prin decizia nr.26/2019 a Curţii Constituţionale de a verifica în cauzele pendinte în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, Curtea va admite cererile formulate de inculpaţii (...) privind efectuarea de adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Alba Iulia şi Serviciul Român de Informaţii ( ...)", se arată în motivare.

Dosarul se judecă pe fond la CA Alba Iulia deoarece printre inculpaţi se regăsesc şi doi notari. Procurorii suspectează în cauză fraudare de fonduri europene referitoare la extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţele Sibiu şi Braşov, respectiv a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Prahova.

Părţile civile din acest dosar sunt Ministerul Fondurilor Europene, MDRAP, SC Apă Canal SA şi SC Hidro Prahova SA. AGERPRES / (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)