Fostul ministru Tudorel Toader precizează că Ministerul Justiţiei nu a avizat cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală pe motiv că forma acestora a fost "elaborată în alte centre de reflecţie".

"Întrebare. Este corect să vorbim despre 'neavizarea' celor două proiecte de OUG, în condiţiile în care MJ ar fi trebuit să fie iniţiator? Răspuns. Da, pentru că forma celor două proiecte de OUG a fost primită la MJ, elaborată fiind în alte centre de reflecţie!", scrie joi seară fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader pe Facebook.

El arată că motivele "'neavizării'/în mod corect neînsuşirii/ celor două proiecte de OUG pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală sunt: lipsa urgenţei adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituţie şi jurisprudenţei CCR - necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgenţă pentru adoptarea unei OUG - şi faptul că nu constituite urgenţă nici voinţa adoptării unor soluţii legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale; reducerea fracţiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiţionată; dezincriminarea unor infracţiuni".

Un alt argument menţionat de Toader este "falsitatea motivelor invocate - încercarea de a se crea o percepţie eronată".

"Legiuitorul sau Guvernul, după caz, trebuie ca în termen de 45 de zile să modifice legea, în acord cu deciziile de neconstituţionalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunţă cu privire la o lege în vigoare, în controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunţă cu privire la un proiect de lege, în controlul a priori, nu există obligaţia pozitivă ca în termen de 45 de zile să fie modificată legea, în sensul transpunerii soluţiilor legislative declarate ca fiind constituţionale. În această ipoteză, legiuitorul poate să renunţe la finalizarea respectivului proiect de lege, însă, în ipoteza continuării legiferării, trebuie să ţină cont de respectivele decizii şi de considerentele acestora", scrie fostul ministru al Justiţiei.

De asemenea, adaugă Toader, "lipsa voinţei" de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, în acord cu obligaţiile izvorâte din numeroasele decizii de neconstituţionalitate pronunţate în ultimii ani, în sensul celor două proiecte de lege din iulie şi noiembrie 2017, proiecte iniţiate de către MJ, se numără printre motivele "neavizării".

Mai mult, fostul ministru susţine că, potrivit jurisprudenţei CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare şi menţionează, "cu titlu exemplificativ, decizia de neconstituţionalitate a OUG prin care era preluat, în formă modificată, proiectul Legii educaţiei naţionale".

În final, Toader scrie că nu crede în afirmaţiile potrivit cărora, solicitându-se modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală prin OUG, în locul procedurii parlamentare normale, s-a încercat evitarea testării majorităţii parlamentare, evitarea controlului de constituţionalitate sau a unui eventual transfer de responsabilitate. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)