Daniel Morar, judecător la Curtea Constituţională, a anunţat marţi, într-o scrisoare adresată membrilor Grupului pentru Dialog Social, că renunţă la premiul GDS primit în anul 2011, fiind nemulţumit că organizaţia neguvernamentală i-a acordat premiul pe anul 2018 procurorului general Augustin Lazăr.

Daniel Morar spune că a fost surprins când a aflat că GDS i-a acordat premiul pe anul 2018 lui Augustin Lazăr, despre care spune că nu este un "torţionar", dar nici un "inocent".

"În contextul dezvăluirilor recente ivite în spaţiul public cu privire la activitatea domnului Augustin Lazăr ca procuror în perioada regimului comunist, surprinderea mea a fost cât se poate de mare atunci când am aflat că premiul GDS pe anul 2018 a fost acordat acestuia, în pofida faptului că activitatea dânsului a presupus volens nolens, prin actele întocmite în dosarul disidentului anticomunist Iulius Filip, cauţionarea regimului represiv. Din câte ne dăm seama, domnul Augustin Lazăr nu a fost un torţionar, însă nu este nici un inocent", a afirmat Morar.

El a spus că Augustin Lazăr a ales profesia de procuror în regimul comunist "în cunoştinţă de cauză" şi trebuia să înţeleagă care sunt consecinţele unei asemenea activităţi într-un regim represiv.

"Avea de ales, chiar în condiţiile acelor vremuri, mai ales că erau anii '80, iar nu anii '50. Istoria ne arată că actele de tortură în timpul regimurilor dictatoriale erau comise de regulă de forţele de miliţie/poliţie, de către ofiţeri de siguranţă/securitate sau de către gardienii închisorilor. Însă, tot istoria ne arată că disidenţii politici erau oprimaţi de către autorităţile regimului, de regulă, cu ajutorul magistraturii. Procurorii şi judecătorii acestor regimuri politice erau cei care, potrivit legii, dispuneau trimiterea în judecată a oponenţilor regimului şi, respectiv, dispuneau condamnarea ţi încarcerarea acestora. Tot ei erau cei care cenzurau, într-un fel sau altul, liberarea condiţionată a deţinuţilor", declară Morar.

În opinia lui Morar, Augustin Lazăr ar fi trebuit să-şi dea demisia din funcţia de procuror general, iar premiul GDS "încetează să mai recompenseze o persoană care promovează valorile unei societăţi democratice".

"Constatăm, de asemenea, că societatea românească postcomunistă nu a generat o dezbatere serioasă cu privire la rolul magistraturii în perioada 1945-1989 care să fi evidenţiat măcar o 'culpă istorică' a judecătorilor şi procurorilor. Aceasta însă nu face legitimă dorinţa unui procuror, care a cauţionat într-un fel sau altul un regim represiv, de a ocupa cea mai înaltă magistratură în cadrul Ministerului Public, aceea de procuror general într-o societate democratică în care, în plus, comunismul, ca regim politic, a fost condamnat. În condiţiile în care domnul Augustin Lazăr a păstrat tăcerea cu privire la aceste aspecte ale carierei sale, măcar în momentul în care ele au apărut în spaţiul public ar fi trebuit să-şi prezinte demisia. Nu a înţeles să o facă, dar nu aceasta este vina dvs. 'Vina' dvs. este că, în aceste condiţii, după tot ce ştim/ştiţi acum şi în pofida valorilor pe care le-aţi promovat de-a lungul anilor, înţelegeţi să-i acordaţi premiul GDS. Astfel, în opinia mea, premiul dvs. încetează să mai recompenseze o persoană care promovează valorile unei societăţi democratice şi ale statului de drept", adaugă Morar.

Daniel Morar consideră că reputaţia procurorilor a devenit mai fragilă în urma exercitării mandatului de procuror general de către Augustin Lazăr.

"Dintr-o altă perspectivă, apreciez că valoarea nu trebuie văzută acolo unde nu există. Valoarea este un lucru în sine şi nu se defineşte doar prin raportare la non-valoare. Dincolo de motivarea oficială a acordării premiului domnului Augustin Lazăr ('pentru merite deosebite în lupta anticorupţie'), înţeleg, dintr-o luare de poziţie publică a unui membru GDS, că premiul îi este acordat domnului Augustin Lazăr pentru faptul că 'a rezistat' ca nimeni altul în aceste vremuri. Da, dânsul, personal, a rezistat. Însă Ministerul Public, statutul procurorilor, reputaţia acestora au devenit mai fragile ca oricând în urma exercitării mandatului său", a spus Morar.

În opinia acestuia, procurorul general al României trebuie să fie "un lider responsabil şi inteligent" care să-şi exercite în aşa fel atribuţiile încât, la finalul mandatului, să nu predea această instituţie fundamentală a statului mai slabă decât atunci când a preluat-o.

"Inconvenientele şi dificultăţile acestei funcţii publice nu sunt inerente doar acestor vremuri, însă procurorii generali ai României postdecembriste au reuşit să menţină sau să consolideze statutul şi rolul procurorului. Prin urmare, dacă dorim să evaluăm corect lucrurile, consider că esenţială nu este 'rezistenţa' personală a domnului Augustin Lazăr, ci efectele pe care le-a generat această 'rezistenţă' asupra Ministerului Public, cu consecinţe asupra modului în care această instituţie îşi îndeplineşte misiunea fundamentală, aceea a apărării ordinii de drept, a drepturilor şi intereselor cetăţenilor", a explicat Morar.

În final, Daniel Morar anunţă că renunţă la premiul GDS primit în anul 2011.

"Stimaţi membri ai GDS, rostul acestei scrisori nu este acela de a critica alegerea dvs., ci doar de a-mi justifica decizia de renunţare la premiul GDS pe care mi l-aţi acordat în anul 2011", spune Morar. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)