Aurelian Mihai Szanto, Attila Csaba Pantics şi Levente Pantics, cu dublă cetăţenie, română şi maghiară, au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false în dosarul Sky News.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, cu privire la faptele reţinute în sarcina a trei membri ai echipei de la postul de televiziune britanic Sky News, care au calitatea de suspecţi pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false, s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală şi constituirea unui nou dosar penal.

Procurorii susţin că Aurelian Mihai Szanto, Attila Csaba Pantics şi Levente Pantics (persoane cu dublă cetăţenie, română şi maghiară) şi suspecţii R.S.R., S.C.S. şi S.J (cetăţeni britanici), au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii infracţiunilor de comunicare de informaţii false şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor.

"Faptele au fost săvârşite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind iniţiate/concepute în Marea Britanie, în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnalişti şi angajaţi ai unui post de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei 'anchete jurnalistice' referitoare la traficul ilicit de arme militare, ce s-ar desfăşura în mod uzual, sub protecţia şi cu îngăduinţa autorităţilor naţionale. Scenariul aşa-zisei 'anchete jurnalistice', regia şi filmările au fost imaginate şi executate cu sprijinul şi participarea nemijlocită a celor trei conaţionali - inculpaţi în prezenta cauză - a căror prezenţă, implicare şi susţinere a demersului iniţiat de sus-numiţii cetăţeni britanici au fost esenţiale pentru atingerea finalităţii urmărite de către aceştia în demersul lor de afectare a securităţii naţionale a României, prin actul de răspândire în mass-media internaţională a unor ştiri/date/informaţii false de natură a afecta/submina eforturile autorităţilor şi diplomaţiei româneşti de poziţionare a României atât în cadrul UE, cât şi la nivelul organismelor internaţionale din care face parte, ca membru/partener loial şi responsabil, angajat atât în lupta împotriva terorismului, cât şi a celorlalte forme de criminalitate, ca parte a unui efort colectiv de asigurare a securităţii globale în general şi a securităţii UE în special", se arată într-un comunicat al DIICOT.

Astfel, susţin procurorii, începând cu data de 7 august 2016, mass-media naţională şi internaţională a preluat şi difuzat un material video ("anchetă jurnalistică"), prezentat de postul de televiziune britanic şi realizat de jurnalistul britanic Stuart Ramsay, prin care se promova în mod fals ştirea potrivit căreia, pe teritoriul României, beneficiind de protecţia autorităţilor, traficanţii de arme şi-ar desfăşura în mod nestingherit activitatea, armele fiind vândute de către aceştia inclusiv către membrii unor organizaţii teroriste.

"'Ancheta jurnalistică' evocă un aşa-zis act de negociere, derulat pe parcursul mai multor luni cu membrii unei grupări de traficanţi de arme, echipa postului de televiziune britanic 'Sky News' deplasându-se într-o zonă izolată pe teritoriul României, pentru a se întâlni cu persoane din cadrul respectivei grupări şi a negocia achiziţia unor astfel de arme. Pentru a conferi veridicitate scenariului imaginat, în materialul înregistrat s-a precizat că jurnaliştii britanici s-au întâlnit cu traficanţii de arme pe o şosea, după care, la indicaţiile membrilor grupării, i-au urmat într-un loc izolat situat într-o zonă împădurită unde nu era semnal GSM. Apoi, doi traficanţi ce purtau haine militare şi aveau feţele acoperite cu cagule le-ar fi cerut jurnaliştilor să coboare din maşină, i-ar fi percheziţionat, le-ar fi verificat echipamentele şi le-ar fi închis telefoanele mobile în autovehicul. Apoi, din portbagajului unui autoturism de teren ce nu era prevăzut cu numere de înmatriculare, respectivii indivizi au scos mai multe arme (carabine, pistol-mitralieră AKM, puşti cu lunetă, pistol), pe care le-au prezentat jurnaliştilor britanici. Din discuţiile purtate cu respectiva ocazie, şi cu privire la care urmărirea penală avea a stabili caracterul lor regizat, a reieşit că armele deţinute şi prezentate de către traficanţi erau doar mostre ale tipurilor de arme pe care membrii grupării le puteau procura şi comercializa, în cantităţi însemnate, în vestul Europei şi în Orientul Mijlociu", precizează DIICOT.

Printre armele prezentate se afla o puşcă cu lunetă marca "Steyr Mannlicher", o puşcă semiautomată cu alice, respectiv o puşcă ce prezenta caracteristicile unei arme militare tip "Kalashnikov".

Tot pentru a conferi veridicitate informaţiilor difuzate, jurnaliştii britanici au menţionat în cuprinsul reportajului faptul că filmarea realizată pe teritoriul României a fost prezentată unor ofiţeri din cadrul Agenţiei Naţionale împotriva Crimelor din Marea Britanie (NCA), care ar fi confirmat că tipurile de arme, zona unde a avut loc întâlnirea cu traficanţii de arme şi preţurile negociate corespund informaţiilor pe care agenţia le deţinea cu privire la respectivul fenomen infracţional.

"S-a reţinut faptul că scopul urmărit prin realizarea aşa-zisei 'anchete jurnalistice', nu s-a dorit a se limita doar la evidenţierea unui simplu act de trafic de armament ce ar fi avut loc pe teritoriul României, secvenţele editate ale materialului înregistrat au fost alternate pe momente cheie cu puternică încărcătură emoţională (prezentarea armelor; confirmarea de către 'traficanţi' a faptului că vând arme şi teroriştilor) cu imagini sugestive surprinse în timpul atentatelor teroriste ce au avut loc la Paris în datele de 7-9 ianuarie 2015 la sediul publicaţiei 'Charlie Hebdo', respectiv 13 noiembrie 2015 (Bataclan), atentate ce s-au soldat cu peste 145 de morţi", explică DIICOT.

Procurorii români declară că mesajul transmis de către autorii reportajului a fost acela că România este o ţară nesigură şi vulnerabilă, nu doar pe dimensiunea asigurării securităţii frontierelor de stat, ci mai ales pe cea care vizează securitatea graniţelor exterioare ale UE în zona flancului estic unde traficanţii de arme îşi desfăşoară activitatea în mod nestingherit pe fondul incapacităţii sau complicităţii autorităţilor române de a face faţă fenomenului, fapte ce pun sub semnul întrebării nu doar realitatea angajamentelor asumate de România în plan internaţional, ci şi determinarea statului român de a se poziţiona ca membru loial şi responsabil în arhitectura generală a Uniunii Europene.

"Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acţiunile suspecţilor - cetăţeni britanici, care au premeditat împreună cu inculpaţii cetăţeni români de etnie maghiară plăsmuirea unui reportaj fals în integralitatea lui, nu în scopul informării corecte a publicului, ci al proiectării deliberate în conştiinţa publicului a unei stări de fapt imaginare, în care România reprezintă un teritoriu propice traficului internaţional de armament şi o vulnerabilitate activă pentru ţările UE, se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii prev.de art. 404 Cod penal. Nu în ultimul rând, se impune a fi amintit principiul fundamental de drept, potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii ('nemo censetur ignorare legem'), din perspectiva căruia este evident că orice subiect de drept cu capacitate de exerciţiu avea reprezentarea faptului că, inventând şi prezentând într-o manieră aparent credibilă informaţii menite să caracterizeze o ţară membră NATO şi UE drept implicată în traficul internaţional de armament, se situează în zona ilicitului penal", spun procurorii.

Conform DIICOT, întregul mod de operare al inculpaţilor şi al suspecţilor demonstrează indubitabil intenţia acestora, nu de a informa/participa la informarea publicului asupra unei chestiuni de interes general, ci de a genera scandal public şi a proiecta în conştiinţa publicului o imagine negativă/defavorabilă, cu consecinţe grave/imprevizibile la adresa României căreia, în calitate de stat membru UE şi NATO, respectiv de candidată la dobândirea calităţii de membră în Acordul Schengen, îi incumbă obligaţii atât în materia asigurării securităţii în plan naţional, cât şi responsabilităţi în planul participării la efortul comun de asigurare a securităţii internaţionale în general şi a securităţii UE în special.

Pe de altă parte, DIICOT spune că refuzul autorităţilor britanice de a da curs solicitărilor autorităţilor române de acordare a asistenţei juridice internaţionale în materie penală, necesară desfăşurării instrucţiei penale faţă de cei trei suspecţi britanici - R.S. R., S. C. S. şi S. J., "plasează într-o lumină nouă demersul ziariştilor britanici de afectare a securităţii naţionale a României".

"În acelaşi sens, demersul pe care atât Ambasada României în Marea Britanie, cât şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) din România l-au întreprins pe lângă autoritatea de reglementare din domeniul comunicaţiilor din Marea Britanie, OFCOM, referitor la conţinutul reportajului 'Criminal Gang Selling Military Weapons', în care se prezintă presupuşi traficanţi de arme români, s-a soldat cu constatarea că postul de televiziune nu a 'falsificat' şi nici nu a 'înscenat' informaţiile prezentate şi, prin urmare, nu a încălcat reglementările britanice. De altfel, postul de televiziune britanic s-a poziţionat public în favoarea susţinerii necondiţionate a documentarului privind presupuşii traficanţi de arme din România, reluând pe parcursul mai multor zile difuzarea aşa-zisei 'investigaţii jurnalistice' realizate de către suspectul S.R. (Stuart Ramsay, n.r.), în sensul că acesta şi echipa sa au oferit un material solid privind vânzarea de arme în România, iar postul de televiziune susţine în totalitate acest material", declară DIICOT.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii, dosarul fiind înaintat Curţii de Apel Bucureşti. AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)