Instanţa supremă a rămas în pronunţare, miercuri, pe plângerea depusă de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi împotriva măsurii controlului judiciar dispuse împotriva ei de procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă în legătură cu aducerea în ţară a fostului director FNI Nicolae Popa.

Iniţial, şedinţa de judecată era programată la ora 9,00, însă a fost amânată pentru după-amiază.

Procesul a durat peste două ore, dezbaterile nefiind publice.

"Am făcut o contestaţie în care am arătat că măsura controlului judiciar nu a îndeplinit condiţiile prevăzute de lege. Voi respecta decizia instanţei, indiferent care va fi aceasta", a spus Kovesi la ieşirea din sala de judecată.

Săptămâna trecută, Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar de procurorii SIIJ, ea fiind obligată să se prezinte în fiecare săptămână la Secţia 18 Poliţie din Capitală.

Kovesi are mai multe interdicţii, ea neavând voie să părăsească ţara şi să vorbească cu presa despre dosarul în care este cercetată. De asemenea, nu poate activa ca procuror la Parchetul General.

Pe 28 martie, Laura Codruţa Kovesi a fost audiată peste şase ore la SIIJ, iar la ieşire a declarat că i s-a interzis să vorbească cu presa, considerând că aceasta este o măsură de a-i "închide gura".

"Nu am voie să vă spun absolut nimic din ceea ce s-a întâmplat aici, astăzi, şi nici cu privire la acest dosar. (...) Cred că e o măsură de a-mi închide gura, de a nu mai spune ce se întâmplă, este o măsură de a ne hărţui în continuare pe toţi cei din sistemul judiciar care ne-am făcut treaba. După cum se ştie, sunt într-o procedură internaţională, în care am ieşit prima. Probabil că disperarea unora că voi putea ocupa acea funcţie (şef al Parchetului European - n.r.) a ajuns la anumite cote şi din acest motiv eu nu mai am voie să vorbesc cu presa", le-a spus Kovesi jurnaliştilor.

Dosarul a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie. Ghiţă susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.

Procurorii SIIJ arătau că Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit, în 2011, suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa.

"Din probele administrate până în prezent în această cauză s-a reţinut următoarea situaţie de fapt - în cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins şi primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată (Sebastian Ghiţă - n.r.) în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia - Jakarta. (...) În perioada 2010 - aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcţiei de procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi implicat instituţia pe care o conducea în procedura extrădării lui Nicolae Popa, cu încălcarea dispoziţiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competenţa autorităţilor centrale române în materie penală, a dispoziţiilor art. 70 şi următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea şi atribuţiile Ministerului Public, şi ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligaţia să asigure aducerea în ţară a lui Nicolae Popa şi care făceau parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, precum şi a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI", preciza SIIJ.

Procurorii mai susţineau că, la data de 10 aprilie 2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General, Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, în calitate de martor, prilej cu care aceasta ar fi declarat în mod nereal că relaţia pe care a avut-o cu Sebastian Ghiţă a fost una pur instituţională, negând existenţa unei relaţii private, deşi această relaţie ar fi constituit o împrejurare esenţială pentru cauza penală. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)