Rezultatul obţinut prin modificările aduse Legii Avocatul Poporului în ceea ce priveşte pensia de serviciu este acela al unui regim juridic "confuz", contrar exigenţelor de claritate şi precizie care trebuie să caracterizeze dispoziţiile legale, arată Curtea Constituţională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a admis parţial sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii 35/1997.

Pe 30 ianuarie, Curtea Constituţională a admis parţial sesizarea preşedintelui privind modificările aduse Legii 35/1997, prin care funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu cea de ministru, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestuia, printre care şi pensie specială.

"Cu privire la regimul juridic al pensiilor de serviciu, Curtea Constituţională a reţinut, de principiu, că acestea se acordă unor categorii socio-profesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupaţiei sau calificării îşi formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate şi au obligaţia să se supună unor exigenţe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât şi personal. (...) Tot astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condiţiilor şi criteriilor necesare a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale şi de a respecta o condiţie de rezonabilitate în stabilirea condiţiilor de pensionare", se notează în motivare.

Judecătorii constituţionali adaugă că, chiar dacă intenţia legiuitorului pare a fi să acorde cât mai multe drepturi Avocatului Poporului, rezultatul obţinut prin normele criticate este acela al unui regim juridic confuz.

"Aceste exigenţe şi condiţia de rezonabilitate trebuie deopotrivă respectate şi în privinţa stabilirii pensiei de serviciu a Avocatului Poporului şi, respectiv, a adjuncţilor Avocatului Poporului. Chiar dacă intenţia legiuitorului pare a fi să acorde cât mai multe drepturi Avocatului Poporului, în considerarea importanţei incontestabile pe care această instituţie trebuie să o aibă într-un stat de drept, rezultatul obţinut prin normele criticate este acela al unui regim juridic confuz, contrar exigenţelor de claritate şi precizie care trebuie să caracterizeze dispoziţiile legale. Cât priveşte adjuncţii Avocatului Poporului, chiar dacă este clară modalitatea de stabilire şi calcul al pensiei de serviciu, nu sunt clar precizate condiţiile de acordare a pensiei, în sensul mai sus arătat. Ca urmare, dispoziţiile articolului I punctul 8 - cu referire la articolul 9 alineatul (4) - , articolul I punctul 9 - cu referire la articolul 9 alineatul (4 indice 1) - şi articolul I punctul 15 - cu referire la articolul 11 alineatele (12)-(13) - din legea criticată sunt neconstituţionale, fiind contrare articolului 1 alineatul (5) din Constituţie sub aspectul lipsei de claritate şi precizie care trebuie să caracterizeze legea, în sensul principiului constituţional de referinţă", a explicat CCR.

Potrivit CCR, textele legii sunt neclare atât în ceea ce priveşte cuantumul pensiei rezultate, cât şi în privinţa întregului regim juridic al pensionării.

"Avocatul Poporului apare astfel ca având rang de ministru, salarizare reglementată distinct în Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în anexa privind Funcţii de demnitate publică, pensie stabilită şi calculată potrivit dispoziţiilor legale aplicabile judecătorilor Curţii Constituţionale şi actualizată în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale. Textele sunt neclare atât în ceea ce priveşte cuantumul pensiei rezultate, determinat de modul de stabilire şi actualizare a acesteia, cât şi în privinţa întregului regim juridic al pensionării şi drepturilor de care beneficiază Avocatul Poporului, precum şi persoanele care au exercitat funcţia de Avocat al Poporului", se arată în document.

Deopotrivă, arată CCR, articolul I punctul 8 - cu referire la articolul 9 alineatul (4) - şi articolul I punctul 15 - cu referire la articolul 11 alineatele (12)-(13) - din lege cuprind prevederi neclare în privinţa condiţiilor de acordare a pensiei de serviciu.

Astfel, precizează instanţa constituţională, nu rezultă dacă aceasta se cuvine tuturor persoanelor care au deţinut funcţia de Avocat al Poporului/adjunct al Avocatului Poporului, indiferent de durata mandatului şi indiferent de modalitatea în care acesta a încetat, cum ar fi, de exemplu, situaţia la care face referire autorul sesizării, respectiv revocarea din funcţie de către Parlament ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor.

"De asemenea, legea criticată stabileşte, prin introducerea la articolul 11 din Legea 35/1997 a alineatului (13), posibilitatea acordării adjuncţilor Avocatului Poporului a unei pensii anticipate, cu cel puţin 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără a preciza dacă acordarea acestui tip de pensie este posibilă şi în situaţia încetării deţinerii acestor funcţii, în condiţiile legii, ca urmare a revocării din funcţie", se mai menţionează în motivare. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)