Dezbaterile în cazul Legii plafoanelor nu puteau fi reluate de către Camera decizională, chiar dacă se doreau corectări pozitive ale normelor legii, pentru că astfel se încalcă Legea fundamentală a statului, arată judecătorii CCR arată în motivarea deciziei prin care au admis o sesizare a preşedintelui Klaus Iohannis.

În acest context, CCR atrage atenţia că legiuitorul nu poate să încalce legea fundamentală a statului.

"Chiar dacă, aşa cum se explică în punctul de vedere al Camerei Deputaţilor, recurgerea la soluţia redeschiderii dezbaterilor, modificării legii şi supunerii sale din nou la vot în Camera decizională a avut un scop pozitiv, şi anume acela de a corecta legea înainte ca aceasta să părăsească Parlamentul, Curtea subliniază că orice astfel de "corectare" trebuie să se realizeze cu respectarea dispoziţiilor constituţionale. Acceptarea tezei contrare ar credita legiuitorul cu posibilitatea de a decide, practic, dacă respectă sau nu Legea fundamentală, ceea ce este în contradicţie cu principiul supremaţiei Constituţiei şi încalcă rolul Curţii Constituţionale de garant al acestei supremaţii", se arată în motivare.

CCR susţine că "la data la care au fost reluate dezbaterea şi adoptarea în plenul Camerei Deputaţilor, această Cameră nu mai era constituţional învestită şi, prin urmare, organele sale de conducere (respectiv Biroul permanent) ori cele de lucru (Comisia buget, finanţe şi bănci) nu mai erau competente să îndeplinească acte în legătură cu această iniţiativă legislativă".

Judecătorii au arătat că noţiunea "definitiv" este una fixă şi cu înţeles clar din punctul de vedere al Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX) astfel că reluarea discuţiilor după 13 februarie, când Camera decizională a stabilit prin vot decizia definitivă asupra legii, încalcă normele Constituţiei României.

"În concluzie, deopotrivă interpretarea literală şi cea sistematică a normelor constituţionale incidente conduc la concluzia că, prin reluarea dezbaterilor şi a votului în Camera decizională, în data de 15 februarie 2019, asupra Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, în condiţiile în care Camera decizională decisese definitiv prin vot asupra acesteia, în data de 13 februarie 2019, au fost încălcate dispoziţiile art.75 alin.(3) şi art.77 alin.(1) din Constituţie, cu consecinţa neconstituţionalităţii legii adoptate, în ansamblul său", notează CCR.

Ca efect al deciziei de admitere, mai arată judecătorii, şi urmând jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la efectele constatării neconstituţionalităţii legii în ansamblul său, opţiunea legiuitorului de a legifera în materia în care Curtea Constituţională a admis o sesizare de neconstituţionalitate cu privire la o lege în ansamblul său presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prevăzut de Constituţie şi de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.

"Chiar dacă, aşa cum se explică în punctul de vedere al Camerei Deputaţilor, recurgerea la soluţia redeschiderii dezbaterilor, modificării legii şi supunerii sale din nou la vot în Camera decizională a avut un scop pozitiv, şi anume acela de a corecta legea înainte ca aceasta să părăsească Parlamentul, Curtea subliniază că orice astfel de "corectare" trebuie să se realizeze cu respectarea dispoziţiilor constituţionale", arată CCR.

Judecătorii constituţionali spun că "acceptarea tezei contrare ar credita legiuitorul cu posibilitatea de a decide, practic, dacă respectă sau nu Legea fundamentală, ceea ce este în contradicţie cu principiul supremaţiei Constituţiei şi încalcă rolul Curţii Constituţionale de garant al acestei supremaţii".

Instanţa de contencios constituţional mai arată că "nu poate reţine în cauză incidenţa principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului, întrucât, aşa cum rezultă din jurisprudenţa sa constantă, această autonomie nu poate fi exercitată în mod discreţionar, cu încălcarea atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului".

"Astfel, între principiul constituţional referitor la autonomia Parlamentului de a-şi stabili reguli interne de organizare şi funcţionare (art. 64 alin. (1)) şi principiul constituţional referitor la rolul Parlamentului, în ansamblul autorităţilor publice ale statului, ce exercită, potrivit Constituţiei, atribuţii specifice democraţiei constituţionale 25 (legiferarea, acordarea votului de încredere, în baza căruia este numit Guvernul, retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, declararea stării de război, aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării etc.), există un raport ca de la mijloc/instrument la scop/interes", scriu magistraţii în documentul citat.

Astfel, arată aceştia, "regulamentele parlamentare se constituie într-un ansamblu de norme juridice, menite să organizeze şi să disciplineze activitatea parlamentară cu privire, printre altele, la procedura de legiferare, de numire sau de învestitură a celor mai importante instituţii sau autorităţi publice în stat (Guvern, o parte dintre judecătorii Curţii Constituţionale, o parte dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, membrii Curţii de Conturi, Avocatul Poporului, directorii serviciilor de informaţii), precum şi regulile de organizare şi funcţionare ale fiecărei Camere". AGERPRES/(AS - autor: Cătălin Lupăşteanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)