Comisia Europeană a săvârşit o eroare de drept atunci când a refuzat să înregistreze iniţiativa cetăţenească europeană "Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale", care urmărea ameliorarea situaţiei regiunilor cu minoritate naţională, iniţiată de Balázs-Árpád Izsák şi Attila Dabis, a anunţat, joi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

"Curtea anulează, prin urmare, hotărârea Tribunalului şi decizia Comisiei Potrivit Tratatului UE, la iniţiativa a cel puţin un milion de cetăţeni ai Uniunii, provenind din minimum un sfert din statele membre, Comisia poate fi invitată să prezinte legiuitorului Uniunii, în limitele atribuţiilor sale, o propunere de adoptare a unui act juridic în vederea aplicării tratatelor (iniţiativă cetăţenească europeană, denumită în continuare ICE). Înainte de a putea începe să strângă numărul de semnături cerut, organizatorii ICE trebuie să o înregistreze la Comisie, care examinează în special obiectul şi obiectivele acesteia. Comisia poate refuza să înregistreze iniţiativa, în special atunci când obiectul acesteia din urmă nu intră în mod vădit în sfera sa de competenţă pentru a propune un act juridic legiuitorului Uniunii. În conformitate cu aceste reguli, domnii Balázs-Árpád Izsák şi Attila Dabis, asociaţi cu alte cinci persoane, au prezentat Comisiei în iunie 2013 o propunere de ICE, intitulată 'Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale'", a arătat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, într-un comunicat de presă.

Potrivit Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, această iniţiativă urmăreşte ca politica de coeziune a Uniunii să acorde o atenţie deosebită zonelor geografice ale căror caracteristici etnice, culturale, religioase sau lingvistice diferă de cele ale zonelor înconjurătoare (denumite în continuare 'regiuni cu minoritate naţională').

"Iniţiativa are astfel ca obiectiv principal să permită regiunilor cu minoritate naţională să aibă acces, sub forma unor măsuri de susţinere, de conservare sau de dezvoltare, la avantajele care decurg din politica menţionată pentru a împiedica posibilitatea ca ele să fie defavorizate din punct de vedere economic în raport cu regiunile înconjurătoare. În acest context, organizatorii ICE afirmă, printre altele, că punerea în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii ameninţă caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice regiunilor cu minoritate naţională şi că aceste caracteristici constituie un handicap demografic grav şi permanent pe care Uniunea are sarcina să îl combată în cadrul politicii sale de coeziune. Prin decizia din 25 iulie 20132, Comisia a refuzat să înregistreze propunerea ICE pentru motivul că aceasta nu intra în mod vădit în sfera sa de competenţă pentru a propune un act juridic legiuitorului Uniunii. Prin urmare, domnii Izsák şi Dabis au sesizat Tribunalul Uniunii Europene pentru anularea deciziei Comisiei. Cu toate acestea, prin Hotărârea din 10 mai 20163 , Tribunalul a respins acţiunea formulată împotriva acestei decizii în special pentru motivul că organizatorii nu dovediseră existenţa ameninţării şi a handicapului menţionate mai sus", se arată în comunicat.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat că Izsák şi Dabis au introdus apoi recurs în faţa Curţii de Justiţie împotriva hotărârii Tribunalului.

"Prin hotărârea pronunţată astăzi, Curtea aminteşte că ICE are drept scop să încurajeze participarea cetăţenilor şi să mărească accesibilitatea Uniunii, astfel că cetăţenii trebuie să aibă un acces uşor la acest instrument. În această privinţă, Curtea constată că, în ceea ce priveşte aspectul dacă politica de coeziune poate constitui un temei juridic pentru luarea în considerare la scara Uniunii a intereselor regiunilor cu minoritate naţională, care se consideră defavorizate sau ameninţate de această politică, Tribunalul a considerat că răspunsul la această problemă trebuia să includă o apreciere a faptelor şi a elementelor de probă, pentru care sarcina probei revenea organizatorilor ICE. Or, Curtea arată că, statuând astfel, Tribunalul a comis o eroare de drept în ceea ce priveşte condiţia înregistrării ICE şi repartizarea sarcinilor între organizatorii unei ICE şi Comisie în cadrul procesului unei asemenea înregistrări", susţine Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Instanţa a arătat că atunci când Comisia este sesizată cu o cerere de înregistrare a unei propuneri de ICE, nu îi revine, în acest stadiu, sarcina să verifice dacă s-a făcut dovada tuturor elementelor de fapt invocate şi nici dacă motivarea care se află la baza propunerii şi a măsurilor propuse este suficientă.

"Ea trebuie să se limiteze la a examina dacă, din punct de vedere obiectiv, măsurile avute în vedere in abstracto ar putea fi adoptate în temeiul tratatelor. În aceste condiţii, Curtea anulează hotărârea Tribunalului, precum şi decizia contestată a Comisiei. Cu toate acestea, Curtea confirmă constatarea făcută de Tribunal potrivit căreia caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice regiunilor cu minoritate naţională nu intră sub incidenţa noţiunii 'handicap demografic grav şi permanent' şi, prin urmare, nu pot fi luate în considerare în temeiul acestei noţiuni în scopuri legate de politica de coeziune. Astfel, aceste caracteristici nu pot să constituie sistematic, pentru dezvoltarea economică, un handicap în raport cu regiunile înconjurătoare", se arată în comunicatul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. AGERPRES/(AS - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)