Declasificarea informaţiilor secrete de stat se poate realiza doar prin hotărâre a Guvernului, a explicat Curtea Constituţională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a admis sesizările în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente.

Pe 30 ianuarie, CCR a admis sesizările PNL, USR, ICCJ şi a preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente şi a stabilit că actul normativ este neconstituţional în ansamblul său.

"Curtea constată că declasificarea informaţiilor secrete de stat se poate realiza doar prin hotărâre a Guvernului, după cum, prin acelaşi act cu caracter administrativ, se aprobă, se actualizează şi se completează listele cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat întocmite de autorităţile publice în domeniile lor de activitate, se prelungesc termenele de clasificare a informaţiilor secrete de stat stabilite de emitent, în funcţie de importanţa acestora şi de consecinţele care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate, se stabilesc regulile de identificare şi marcare, inscripţionările şi menţiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcţie de nivelurile de secretizare, cerinţele de evidenţă a numerelor de exemplare şi a destinatarilor, termenele şi regimul de păstrare, interdicţiile de reproducere şi circulaţie, se încadrează informaţiile secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la articolul 15 litera f) din Legea 182/2002 şi se stabilesc normele privind măsurile minime de protecţie în cadrul fiecărui nivel", se precizează în motivare.

În consecinţă, se arată în document, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor legale precizate, declasificarea unor informaţii secrete de stat se dispune, în cadrul unei proceduri reglementate prin lege, printr-un act de reglementare secundară - hotărâre a Guvernului, care se subsumează competenţei puterii executive şi care asigură realizarea scopului Legii 182/2002, respectiv protecţia informaţiilor clasificate şi a surselor confidenţiale ce asigură acest tip de informaţii.

Potrivit CCR, legiuitorul nu are competenţa de a realiza printr-un act normativ de reglementare primară declasificarea informaţiilor secrete de stat.

"Faţă de scopul declarat al Legii nr.182/2002 - care reglementează procedura de declasificare a informaţiilor secrete de stat - respectiv 'protecţia informaţiilor clasificate şi a surselor confidenţiale ce asigură acest tip de informaţii', parte componentă a activităţii de realizare a securităţii şi siguranţei naţionale, Curtea constată că legiuitorul, fie originar sau delegat, nu are competenţa de a realiza, printr-un act normativ de reglementare primară, declasificarea informaţiilor secrete de stat, dar are, în schimb, posibilitatea de a reglementa printr-o lege-cadru regulile, procedurile şi condiţiile în care Guvernul să poată realiza o astfel de operaţiune juridică respectând dispoziţiile articolului 1 alineatul (4) din Constituţie", se notează în document.

Curtea constată, totodată, că actul normativ criticat este contrar dispoziţiilor articolului 1 alineatul (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ.

"Având în vedere dispoziţiile constituţionale invocate, Curtea reiterează faptul că Parlamentul nu se poate subroga în competenţa originară a puterii executive de a declasifica informaţiile secrete de stat, întrucât are doar atribuţia constituţională de a crea cadrul legislativ necesar declasificării, iar nu şi pe cea de a dispune, prin lege, cu privire la această operaţiune juridică", mai explică judecătorii constituţionali. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)