Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, marţi, la Palatul Victoria, că Guvernul a aprobat cinci modificări ale OUG 7/2019 privind legile justiţiei, printre modificări fiind abrogarea prevederilor din articolul 54, alineatul 1, arătând că "se revine la reglementarea anterioară Ordonanţei 7, în sensul că procurori de rang înalt pot deveni numai procurorii, chiar dacă în parcursul lor profesional în precedent au avut şi funcţia de judecător, care au o vechime de 15 ani în magistratură".

"Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificări la legile justiţiei - cele trei legi ale justiţiei, dacă este să mă exprim într-o formulă mai accesibilă, modificări la Ordonanţa 7/ 2019 care, la rândul ei, a adus modificări legilor justiţiei", a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a explicat "temeiul" modificărilor aduse OUG 7/2019.

"Doamna prim-ministru a avut o întrevedere aici la sediul guvernului cu reprezentanţi ai CSM-ului, asociaţiilor magistraţilor, în speţă, în concret cu preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii, preşedinta Asociaţiei magistraţilor din România, preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, preşedinta Asociaţiei procurorilor din România, şeful Inspecţiei Judiciare, respectiv procurorul şef de la Secţia specială privind infracţiunile din domeniul justiţiei, întrevedere la care am participat şi eu. Ascultând argumentele şi contraargumentele, văzând reacţiile de la nivelul sistemului judiciar şi parţial din societatea civilă, la respectiva întrevedere au fost convenite (...) cinci modificări", a completat Toader.

Potrivit ministrului, o primă modificare se referă la "abrogarea prevederilor din articolul 54 alineatul 1".

"Adică se revine la reglementarea anterioară ordonanţei 7, în sensul că procurori de rang înalt pot deveni numai procurorii, chiar dacă în parcursul lor profesional în precedent au avut şi funcţia de judecător, care au o vechime de 15 ani în magistratură, iar avizul consultativ va fi emis în continuare de către secţia de procurori din cadrul CSM-lui, şi nu de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cum se prevedea în ordonanţa 7. A doua modificare asupra căreia s-a convenit - abrogarea unui alineat 7 indice 1 din articolul 57 care interzicea delegările în funcţiile de conducere de rang înalt. A treia modificare asupra căreia s-a convenit - renunţarea la motivul pentru care putea fi pierdută calitatea de magistrat dacă se pierdea ceea ce se numeşte buna reputaţie", a spus Toader.

Potrivit acestuia, a patra modificare la OUG 7 vine din direcţia specialiştilor din informatică, care au evocat faptul că, deşi desfăşoară activităţi similare şi necesare sistemului judiciar, primesc salarizare diferită.

"IT-ştii de la nivelul sistemului judiciar - instanţe, parchete, CSM, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte - vor avea acelaşi grad de salarizare, pentru că sunt specialişti în domeniu şi pentru că îşi desfăşoară activitatea în beneficiul sistemului judiciar", a explicat Toader.

Ministrul a adăugat că a cincea modificare, care a venit ca propunere de la Inspecţia Judiciară, vizează realizarea unei corelări legislative.

"Se prevedea, înaintea modificării prin ordonanţa 7, faptul că inspectorul judiciar dispune începerea cercetării judiciare dacă există indiciile săvârşirii unei abateri, dar se permitea şi ministrului Justiţiei, procurorului general, preşedintelui Înaltei Curţi. Adică eu, ca ministru, să pot începe cercetarea disciplinară fără să fiu subiect al acţiunii disciplinare. Şi atunci, nu poate să înceapă cercetarea decât cel care este subiectul, titularul acţiunii disciplinare, este vorba deci de o corelare legislativă", a explicat Toader.

El a menţionat că, totodată, suplimentar, la propunerea ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale s-a adoptat şi o a şasea modificare a actului normativ care vizează tot o corelare legislativă.

"Pe de o parte are impact financiar, pe de altă parte se referă la competenţele Ministerului Afacerilor Interne. În ce constă? La nivelul Secţiei Speciale de anchetare a infracţiunilor din justiţie sunt necesari, ca şi la DNA, ca şi la DIICOT, specialişti, că sunt specialişti în fraude financiare, că sunt specialişti, experţi în alte domenii de care instanţa judiciară şi procurorii în mod firesc au nevoie. În reglementare exista o diferenţiere nejustificată între specialiştii cu acelaşi profil profesional, cu aceleaşi competenţe de la DNA, DIICOT faţă de cei de la Secţia Specială, cum ar fi specialiştii care, astăzi, când vorbim, sunt încă preluaţi de la ANAF, mă refer doar la categorie. Şi în ce constă propunerea? În asigurarea unei salarizării unitare pentru specialiştii cu acelaşi profil profesional, indiferent dacă lucrează sau vor lucra la DNA, DIICOT sau Secţia Specială", a mai declarat Toader. AGERPRES/(A-autori: Cătălina Matei, Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, imagine: Alfred Schupler, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Andrei Cârlan, editor online: Adrian Dădârlat, Andreea Lăzăroiu)