Preşedintele interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), judecătoarea Andreea Ciucă, susţine că asociaţia a criticat, ''clar şi argumentat'', atât modalitatea de adoptare a OUG nr. 7/2019, conţinutul acesteia, cât şi felul în care a fost lansată.

"Contrar afirmaţiilor tendenţioase şi maliţioase, AMR a adus, în mod clar şi argumentat, critici atât modalităţii de adoptare a OUG nr. 7/2019, cât şi conţinutului acesteia, solicitând respectarea principiului constituţional al separaţiei puterilor care nu poate fi însă disociat de cooperarea loială dintre acestea. (...) La fel, AMR a criticat public, cât şi în cadrul întâlnirii de ieri (de la Guvern, n.r.), modalitatea de lansare şi adoptare a OUG nr. 7/2019. De asemenea, AMR nu a fost nici duplicitară, nici reţinută în a releva punctual textele ordonanţei de urgenţă care au efecte vătămătoare asupra organizării sistemului de justiţie şi asupra statutului magistratului, subliniind şi lipsa caracterului urgent al acestor modificări", precizează Andreea Ciucă, într-un comunicat remis marţi AGERPRES.

Potrivit preşedintelui AMR, prima critică severă s-a referit la încălcarea principiului separării carierelor judecătorilor şi procurorilor, prin dispoziţii care nu au justificare, nici din perspectiva accederii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după o carieră de procuror, nici din perspectiva numirii unui judecător la vârful unui parchet, nici prin prisma mutării unor atribuţii ale secţiei pentru procurori la plenul CSM.

"Pentru cuprinderea principiului separării carierelor, în mod clar, într-o serie de texte din Legile Justiţiei, AMR a făcut demersuri concrete şi repetate timp de un deceniu! Prevederile OUG nr. 7/2019 nesocotesc art. 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, care a consacrat principiul separării carierelor, text introdus cu ocazia dezbaterilor din Comisia specială comună, în perioada noiembrie-decembrie 2017, prin contribuţia directă a AMR. Paradoxal este faptul că, deşi vorbim despre magistraţi, care ar trebui să aibă acurateţe în susţineri, asociaţiile profesionale care în perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justiţiei au fost de neînduplecat, în sensul că au respins public şi repetat separarea carierelor, considerând că este o pacoste pentru sistemul de justiţie, sunt cele care astăzi o susţin. Şi, culmea, acuză AMR că n-ar dori-o, cu toate că, spre deosebire de alţii, AMR a fost prezentă la dezbaterile organului legislativ şi s-a luptat, cu bună-credinţă faţă de judecători şi procurori, pentru fiecare text ce include separarea carierelor, care se găseşte în Legile nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi nr. 371/2004", se arată în comunicatul AMR.

AMR a solicitat în urmă cu o zi, în mod expres, ca încălcarea principiului separării carierelor, cuprinsă în OUG nr. 7/2019, să fie eliminată, menţionează sursa citată.

"Totodată, AMR şi-a exprimat nemulţumirea şi a solicitat măsuri cu finalitatea eliminării diferenţelor nejustificate de vechime pentru promovarea în funcţii de execuţie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerând că o abordare diferită, în sensul unei vechimi de 10 ani pentru prima situaţie (art. 13 pct. 1 din OUG nr. 7/2019) şi de 18 ani pentru cea de-a doua (vechime care a rămas neschimbată), nu are fundament şi aplică raţionamente diferite pentru grade profesionale similare, contrar solicitărilor asociaţiilor profesionale prezente la dezbaterile în Comisia specială comună şi contrar votului dat de organul legislativ. De neacceptat este şi dispoziţia care elimină condiţia expresă a vechimii (de 10 ani) pentru ca un procuror să poată fi învestit în funcţiile de procuror general al PÎCCJ, prim-adjunct, adjunct, procuror-şef DNA, adjunct, procuror-şef DIICOT, adjunct şi procurori-şefi ai acestor parchete (art. 13 pct. 10 din OUG nr. 7/2019). În contextul în care, prin modificările aduse Legilor Justiţiei, s-au mărit perioadele de vechime pentru promovarea în funcţii de execuţie/conducere la instanţe şi la celelalte parchete, neprevederea expresă a condiţiei vechimii pentru a putea candida la o funcţie de conducere în parchetele anterior menţionate constituie o abordare ce lasă forma şi înlătură fondul", susţine preşedintele AMR.

De asemenea, adaugă Andreea Ciucă, AMR a susţinut că introducerea, prin OUG nr. 7/2019, a sintagmei "procuror ierarhic superior", cu referire la procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie nu-şi are rostul, pentru că, pe de o parte, "creează confuzii şi interpretări diferite, în sensul regândirii ierarhizării existente în interiorul Ministerului Public şi a principiului constituţional al controlului ierarhic".

"Pe de altă parte, sintagma nesocoteşte modalitatea de structurare ierarhică a parchetelor, cuprinsă în texte ale Codului de procedură penală. AMR a reafirmat că obstrucţionarea aplicării unor dispoziţii legale referitoare la această Secţie nu poate fi rezolvată printr-o asemenea modalitate şi a reamintit că scoaterea în evidenţă ani la rând, cu obstinaţie, dinăuntrul şi dinafara sistemului de justiţie, a unei anume structuri de parchet, în detrimentul celorlalte structuri şi unităţi de parchet, a constituit o abordare lipsită de obiectivitate şi de temei, care a adus deservicii întregului sistem", se apreciază în comunicat.

AMR susţine şi că reintroducerea condiţiei bunei reputaţii în textul privind eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor nu-şi găseşte justificarea după ce această condiţie a fost eliminată prin votul organului legislativ, cu ocazia modificărilor aduse legilor justiţiei.

"Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât condiţia este verificată la accederea în magistratură. Ulterior acestui moment, există un şir lung de abateri disciplinare şi de la Codul deontologic, prevăzute de lege şi regulament, pentru care magistraţii sunt pasibili de sancţiuni, toate acestea ţinând, de fapt, de buna reputaţie. Pentru aceste motive, AMR a susţinut eliminarea condiţiei bunei reputaţii din textul vizând eliberarea din funcţie a magistraţilor. Pe de altă parte, experienţa ne-a arătat că pervertirea condiţiei bunei reputaţii a dus la măsuri vătămătoare pentru magistraţi, practic, orice act sau fapt putând fi pus pe seama neîndeplinirii acestei condiţii. Paradoxal este însă că această condiţie, a cărei neîndeplinire ducea la eliberarea din funcţie (prin trimiterea expresă la textul art. 13, devenit, apoi, art. 14 din Legea nr. 303/2004), a existat încă de la data publicării Legii nr. 303/2004, adică din iunie 2004, până la modificarea adusă prin Legea nr. 242/2018, deci timp de 14 ani, fără ca aceia care astăzi arată cât de rea este reintroducerea acestei condiţii să fi fost auziţi ca solicitând public şi apăsat eliminarea ei", se arată în comunicat.

Preşedintele AMR a mai menţionat că OUG nr. 7/2019 conţine şi o dispoziţie de modificare a Legii nr. 304/2004, potrivit căreia colegiul de conducere nu poate adopta hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.

"Deşi este evidentă ca principiu, dispoziţia poate duce la blocaje în activitatea instanţei şi la lipsirea de efecte a prevederii din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor potrivit căreia colegiul de conducere al curţii de apel, la sesizarea unui colegiu de conducere sau a preşedinţilor, vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la instanţele din circumscripţia curţii de apel, precum şi la solicitarea vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la curtea de apel, adoptă hotărâri prin care stabileşte modalitatea de aplicare a regulamentului. Or, necesitatea stabilirii modalităţii de aplicare este determinată tocmai de neclaritatea normei sau de lipsa reglementării unor situaţii concrete care se ivesc în practică şi reclamă soluţii de principiu", subliniază Andreea Ciucă.

Conform acesteia, AMR a criticat şi modalitatea "netransparentă, lipsită de justeţe", prin care s-a ajuns la reducerea drepturilor salariale ale specialiştilor IT prin abrogarea în regim de urgenţă a unor texte de lege obţinute ca urmare a solicitării făcute în Parlament, bazată pe realităţile şi necesităţile instanţelor.

Andreea Ciucă a mai precizat că în cadrul întâlnirii de luni AMR a reproşat Executivului faptul că OUG nr. 7/2019 a fost adusă la cunoştinţa CSM şi adoptată de pe o zi pe alta, "adică exact aşa cum n-ar trebui să se procedeze dacă s-ar respecta principiul cooperării loiale între puteri".

"AMR a menţionat şi faptul că, în mod regretabil şi inacceptabil, observă un 'model' de acţiune, prin raportare la lansarea în spaţiul public a unui simplu 'Power Point', în august 2017, cu privire la modificări de esenţă ale Legilor Justiţiei şi la felul în care s-a adoptat OUG nr. 7/2019. De altfel, AMR a reacţionat ferm şi prompt faţă de o asemenea modalitate de lucru a executivului, prin scrisoarea deschisă către prim-ministru şi ministrul justiţiei, din data de 24 august 2017, solicitând publicarea noului proiect de modificare a Legilor Justiţiei pe site-ul Ministerului Justiţiei şi arătând că pentru modificarea Legilor Justiţiei este nevoie de o comunicare onestă, profesionistă, bazată pe texte de lege concrete şi argumente raţionale din partea Ministerului Justiţiei, nu pe prezentări Power Point şi pe reacţii emoţionale", a mai arătat Andreea Ciucă, în comunicatul AMR. AGERPRES/(AS - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea) 

Sursa foto: Asociația Magistraților din România/Facebook