Prin adoptarea OUG 7/2019, care modifică în regim de urgenţă, a patra oară, legile Justiţiei, Guvernul pare să permanentizeze aceeaşi practică referitoare la lipsa de consultare a sistemului judiciar, precizează Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) într-o scrisoare deschisă trimisă premierului Viorica Dăncilă.

Potrivit documentului, procurorii din CSM apreciază coordonarea interinstituţională drept esenţială pentru eficientizarea şi asigurarea unui înalt nivel de independenţă şi de transparenţă a sistemului judiciar, acesta reprezentând un domeniu ce presupune efortul comun al tuturor puterilor statului, în limitele atribuţiilor constituţionale şi legale.

"În opinia noastră, dialogul referitor la adoptarea unor acte normative trebuie iniţiat anterior emiterii acestora. Prin promovarea OUG nr. 7/2019, care modifică, în regim de urgenţă, a patra oară legile justiţiei, Guvernul României pare să permanentizeze aceeaşi practică referitoare la lipsa de dialog instituţional şi de consultare a sistemului judiciar", se menţionează în scrisoare.

Cu privire la invitaţia publică adresată de Viorica Dăncilă reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori îşi exprimă rezerve asupra modului, cadrului şi momentului în care se poartă aceste negocieri.

"Secţia pentru procurori a făcut toate demersurile legale pentru a atrage atenţia asupra dispoziţiilor legale cu efect destabilizant asupra Ministerului Public. Astfel, în data de 19 februarie, Secţia pentru procurori a obţinut o întrevedere cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în cadrul căreia ne-am expus punctul de vedere, argumentele legale, subliniind pericolul de afectare a activităţii Ministerului Public prin aducerea în imposibilitatea de a-şi realiza însăşi atribuţiile specifice prevăzute de Constituţia României şi legile organice, anume de a reprezenta interesele generale ale societăţii şi a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor", susţine sursa citată.

Secţia semnalează că, dacă normele privind examenele de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, absolvire a acestuia sau desfăşurarea examenului de capacitate al judecătorilor şi procurorilor, precum şi examenul de promovare a magistraţilor ar putea avea o justificare, celelalte intervenţii legislative "categoric" nu justifică urgenţa.

De asemenea, semnatarii subliniază şi inconsistenţa în reglementare relativ la aplicarea unor principii fundamentale privind cariera judecătorilor şi procurorilor, dar şi la conţinutul articolului 54 din Legea 303/2004, republicată, în noua sa formă, care "este confuz".

"Citind textul de lege, pe lângă aspectele relevate anterior, se remarcă faptul că acesta nu face referire la nicio condiţie suplimentară pentru accederea în cele mai înalte funcţii de conducere de la nivelul Ministerului Public, în afară de exercitarea funcţiei de procuror sau de judecător, cu condiţia ca magistratul să fi fost anterior procuror. Legiuitorul delegat nu impune nicio condiţie de vechime sau de grad, de exemplu. Aceasta este o schimbare profundă de viziune faţă de regulile prevăzute, în acelaşi act normativ, pentru ocuparea funcţiilor de conducere în cadrul unităţilor de parchet inferioare", notează procurorii din CSM.

Totodată, aceştia atrag încă o dată atenţia că modificarea dispoziţiilor legale care permit delegarea în toate funcţiile pentru care numirea se face de Preşedintele României este de natură să afecteze grav activitatea Parchetelor, în contextul în care instituţia delegării este menită a genera tocmai soluţii rapide în situaţii de urgenţă provocate de o vacantare intempestivă a unui post de conducere.

"Procedura de numire prevăzută de lege este una de durată, ce presupune parcurgerea mai multor etape şi participarea mai multor autorităţi publice, context în care se poate ajunge la situaţii în care, pe perioade relevante de timp, la conducerea unor structuri importante din Ministerul Public să nu se găsească nicio persoană", se arată în scrisoare.

În ceea ce priveşte adăugarea unui nou alineat în cadrul articolului 881 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, Secţia precizează că prin introducerea acestuia se încalcă practic cele statuate de către Curtea Constituţională în cuprinsul Deciziei 33/2018, cu ocazia analizării excepţiei de neconstituţionalitate, excepţie respinsă de altfel, referitoare la faptul că modalitatea prin care se face desemnarea procurorului şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie ar reprezenta o încălcarea a principiului controlului ierarhic prevăzut în Constituţie.

"Or, completarea textului de lege în modalitatea anterior menţionată echivalează practic cu exceptarea aplicării principiului constituţional al controlului ierarhic cu privire la activitatea procurorului şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie", notează procurorii din cadrul Consiliului.

În acest context, Secţia pentru procurori îşi menţine toate opiniile exprimate anterior cu privire la utilitatea înfiinţării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi a modului în care sunt selectaţi procurorii.

Viorica Dăncilă a invitat, luni, la Palatul Victoria, câte un reprezentant al asociaţiilor de magistraţi, precum şi reprezentanţi ai CSM, pentru discuţii pe marginea legislaţiei în domeniul justiţiei.

Guvernul a adoptat această ordonanţă care modifică legile Justiţiei pe 19 februarie. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)