Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a exprimat, miercuri, îngrijorarea cu privire la modul de adoptare şi conţinutul noii ordonanţe de urgenţă care modifică cele trei legi ale Justiţiei.

"Având în vedere proiectul ordonanţei de urgenţă de modificare a celor trei legi ale Justiţiei, aprobate cu câteva luni în urmă de către Parlament, DNA îşi exprimă îngrijorarea atât cu privire la modalitatea pripită de adoptare a actului normativ, cât şi cu privire la conţinutul acestuia şi atrage atenţia asupra blocării activităţii. Proiectul de act normativ nu a fost discutat cu reprezentanţii magistraţilor, iar transmiterea spre avizarea CSM în aceeaşi zi în care ordonanţa a fost adoptată de Guvern denotă o lipsă de preocupare pentru un dialog onest între puteri cu privire la prevederi de o importanţă deosebită, care vor afecta semnificativ funcţionarea autorităţii judecătoreşti", se arată într-un comunicat al DNA transmis AGERPRES.

Conform aceleiaşi surse, DNA nu a primit o versiune oficială a actului normativ adoptat, observaţiile fiind formulate pe baza textelor apărute în mass-media.

"Nu există nicio urgenţă şi nicio situaţie extraordinară care să justifice adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a unor prevederi referitoare la eliberarea din funcţie a magistraţilor. Singura urgenţă în acest sens ar putea fi constituită de intenţia de a influenţa proceduri disciplinare în curs sau care urmează să fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat. În acelaşi sens, nu există nicio urgenţă referitoare la schimbarea modului de organizare a parchetelor", se precizează în comunicat.

Procurorii anticorupţie apreciază că decizia prin care avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu funcţii de conducere va fi făcută de Plen, şi nu de către Secţia de procurori din cadrul CSM, ca în prezent, reprezintă o încălcare a principiului separării carierelor, stabilit de Parlament prin modificările recente aduse legilor justiţiei şi însuşit de Curtea Constituţională.

"Nu există nicio justificare pentru ca Guvernul să răstoarne un principiu stabilit de Parlament. Eliminarea condiţiilor de vechime pentru numirea în funcţii de conducere creează posibilitatea ca persoanele care vor îndeplini aceste atribuţii să nu deţină experienţa necesară exercitării corespunzătoare a atribuţiilor", susţine DNA.

Se apreciază, totodată, că interzicerea delegărilor în funcţiile de conducere va bloca activitatea DNA şi o va pune în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile legale, având în vedere că nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de către procurorii şefi secţie şi nu vor putea fi traşi la răspundere autorii de fapte penale. Un exemplu concret îl reprezintă situaţia de la Secţia de combatere a corupţiei şi Secţia judiciară din cadrul DNA, care rămân fără procurori şefi prin expirarea delegărilor la 20 martie.

"În mod real, indiferent ce procedură de numire ar fi parcursă, nu se poate finaliza până la data de 20 martie 2019. Precizăm că, între alte atribuţii pe care le are, procurorul şef secţie conduce şi controlează activitatea întregului personal din cadrul secţiei, verifică rechizitoriile întocmite de procurorii din subordine (inclusiv cele întocmite de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale, soluţionează plângerile formulate împotriva măsurilor procesuale luate şi a soluţiilor dispuse de procurori). În plus, procurorul şef al Secţiei judiciare sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru şedinţele de judecată şi poate participa chiar acesta la judecarea cauzelor în care instanţa a fost învestită de DNA prin rechizitoriu", se menţionează în comunicat.

DNA mai subliniază că fost introdusă posibilitatea eliberării din funcţie a magistraţilor pentru neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie, iar în lipsa unor garanţii privind modul în care se poate exercita această atribuţie de către secţiile CSM, se aduce atingere independenţei magistraţilor, care ar putea fi supuşi unor forme de presiune. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)