Autorităţile administraţiei publice locale nu pot avea calitatea de acţionar în societăţile comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome, arată judecătorii Curţii Constituţionale în motivarea deciziei prin care au admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind actul normativ referitor la reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale.

"În consecinţă, pentru motivele reţinute de Curte în privinţa consiliilor locale, aplicabile prin prisma argumentaţiei din considerentele prezentei decizii tuturor autorităţilor administraţiei publice locale, niciuna dintre aceste autorităţi publice nu poate avea calitatea de acţionar în societăţile comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome. Această calitate o pot avea unităţile administrativ-teritoriale, alături de stat, care este nominalizat distinct de legea criticată. Ca urmare, sunt întemeiate criticile formulate de autorul obiecţiei de neconstituţionalitate în raport cu prevederile articolul 121, cu raportare la articolul 1 alineatul (5) din Constituţie, în sensul încălcării statutului constituţional al autorităţilor administraţiei publice locale", notează CCR în motivare.

În decembrie anul trecut, Administraţia Prezidenţială informa că şeful statului a sesizat CCR cu Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 56/2018 pentru completarea Legii 15/1990 care prevede reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, pe motiv că autorităţile administraţiei publice locale, întrucât nu au personalitate juridică, nu pot exercita drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice rezultate din calitatea de unic acţionar/asociat al societăţii rezultate în urma reorganizării unei regii autonome.

Prin articolul unic al OUG nr. 56 se introduce un nou articol, art. (31), al cărui prim alineat prevede: "Regiile autonome pot fi reorganizate ca societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărârea consiliului local/hotărârea consiliului judeţean sau prin hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, având ca unic acţionar/asociat statul român sau autoritatea administraţiei publice locale", arăta preşedintele.

Această soluţie legislativă, susţinea el, încalcă prevederi constituţionale şi contravine jurisprudenţei CCR, prin posibilitatea instituită pentru autoritatea administraţiei publice locale de a dobândi calitatea de acţionar/asociat la societatea rezultată din reorganizarea unei regii autonome.

Prin jurisprudenţa sa, explica şeful statului, Curtea Constituţională a statuat că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale/judeţene, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

Pe 16 ianuarie, Curtea Constituţională a României a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind actul normativ referitor la reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, constatând neconstituţionalitatea sintagmei 'autoritatea administraţiei publice locale' cuprinsă în articolul unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 56/2018 aprobată prin lege. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)