Curtea Constituţională a respins miercuri, ca neîntemeiată, sesizarea privind unele dispoziţii din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la constituirea unui grup parlamentar, dar şi a anumitor atribuţii ale preşedintelui Camerei, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Un număr de 63 de deputaţi au sesizat CCR cu privire la neconstituţionalitatea articolului 13 alineatul (1), (6) şi (7), articolul 19 alineatul (1), articolul 35 alineatul (1) şi articolul 186 alineatul (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Potrivit sesizării, în prezent, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor - articolul 13 alineatul (1), un grup parlamentar poate fi constituit dintr-un număr de cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi.

"Ca o excepţie de la norma generală de constituire a grupului parlamentar, conform dispoziţiilor prevăzute de articolul 13 alineatul (6), apreciate ca fiind neconstituţionale de către semnatarii prezentei sesizări, în situaţia în care deputaţii părăsesc grupul parlamentar devin neafiliaţi şi nu îşi pot constitui un grup parlamentar.

Mai mult decât atât, arată semnatarii, potrivit dispoziţiilor articolului 19, de asemenea apreciate ca fiind neconstituţionale, este interzisă formarea grupurilor parlamentare de către partidele care nu au obţinut mandate în urma alegerilor.

"Prin urmare, ne regăsim în situaţia în care, deşi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de articolul 13 alineatul (1), respectiv există un număr mai mare de 10 deputaţi ce au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic şi care îşi exprimă intenţia de a forma un grup parlamentar, totuşi acesta nu poate fi constituit întrucât deputaţii ce au făcut parte anterior dintr-un grup parlamentar (Grupul Partidului Social Democrat) sunt în prezent deputaţi neafiliaţi şi fac parte dintr-un partid ce nu a participat la alegerile anterioare (Partidul Pro România), implicit nu a obţinut mandate în alegeri", se menţionează în sesizare.

În acelaşi timp, semnatarii consideră că dispoziţiile articolului 35 alineatul (1) şi articolul 186 alineatul (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt neconstituţionale, deoarece nu respectă dispoziţiile articolului 1 alineatul (5), articolul 61, articolul 66 alineatul (3), articolul 67 şi articolul 112 alineatul (2) din Constituţia României.

Cu privire la dispoziţiile articolului 186 alineatul (1), în sesizare se notează că acesta sunt neconstituţionale deoarece încalcă dispoziţiile articolului 1 alineatul (5), articolul 61, articolul 67 şi ale articolului 112 alineatul (2) din Constituţie.

În opinia semnatarilor, preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate, cum de asemenea nu poate Biroul permanent sau o comisie parlamentară, să procedeze la încetarea procedurii unui proiect de hotărâre, moţiune simplă sau moţiune de cenzură pentru că s-ar substitui Camerei Deputaţilor, singura abilitată de Constituţie, alături de Senatul României, să exercite voinţa suverană a poporului român, în temeiul mandatului reprezentativ primit de la acesta prin alegerile parlamentare cu caracter universal.

O persoană, preşedintele Camerei Deputaţilor, cu rolul regulamentar de a conduce şedinţele Camerei şi de a coordona activitatea tehnică a acesteia sau o structură restrânsă cu rol organizatoric ori de pregătire a şedinţelor Camerei, cum este Biroul Permanent sau comisiile parlamentare nu pot exercita voinţa suverană a poporului decât în mod neconstituţional. Pe cale de consecinţă respingerea unui proiect de hotărâre, moţiune simplă sau moţiune de cenzură de către preşedintele Camerei Deputaţilor, indiferent dacă aceste acte îndeplinesc sau nu condiţiile de constituţionalitate pentru a fi dezbătute şi adoptate este neconstituţională deoarece, pe de o parte, încalcă principiul legalităţii prin nerespectarea articolului 92 alineatul (2) şi ale articolului 192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor cu consecinţa încălcării articolului 1 alineatul (5) din Constituţie, iar pe de altă parte pentru că încalcă dispoziţiile articolului 61, articolului 67 şi ale articolului 112 alineatul (2) din Constituţia României", se precizează în sesizare.

În acelaşi context, arată sursa citată, considerăm că, analizând îndeplinirea condiţiilor de constituţionalitate, preşedintele Camerei Deputaţilor substituie competenţa rezervată Curţii Constituţionale prin articolul 146 din Constituţie. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)