Plenul Curţii Constituţionale a decis, marţi, discutarea pe 27 februarie a sesizării preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, care vizează şi alegerile pentru Parlamentul European.

Iniţial, CCR stabilise data de 6 martie pentru dezbaterea acestei sesizări.

''Văzând sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, formulată de preşedintele României, plenul Curţii Constituţionale, în ziua de 12 februarie 2019, a luat în discuţie preschimbarea termenului de judecată în această cauză, stabilit pentru data de 6 martie 2019, întrucât s-a constatat că, în temeiul art. 50 teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, este necesară luarea unor măsuri pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii. Plenul Curţii, în temeiul art. 230 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art.14 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, a dispus preschimbarea termenului de judecată de la data de 6 martie la data de 27 februarie, dată care se va comunica preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului'', anunţă CCR într-un comunicat transmis AGERPRES.

Pe 17 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, care vizează şi alegerile pentru Parlamentul European.

"Prin conţinutul normativ, unele dispoziţii sunt contrare prevederilor constituţionale şi jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional", arăta şeful statului în sesizare, menţionând că această lege a fost transmisă de Parlament pentru promulgare pe 29 decembrie 2018.

El susţinea că articolul nou introdus privind desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, care prevede că "pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului articol în ziua de referinţă nu se pot organiza alte tipuri de alegeri şi nici referendumuri la nivel naţional sau local", încalcă mai multe prevederi din Constituţie.

"Autoritatea legiuitoare este liberă să opteze pentru orice soluţie legislativă în materie referendară, însă fără a interfera cu competenţele celorlalte autorităţi publice în acest domeniu, precum şi fără a le modifica statutul constituţional ori atribuţiile prevăzute în Legea fundamentală. Or, norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeaşi dată cu data desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme şi principii constituţionale", spunea şeful statului.

De asemenea, Iohannis preciza că CCR a statuat că referendumul se poate desfăşura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României.

Şeful statului afirma că aceste exigenţe extraconstituţionale cuprinse în lege împiedică organizarea oricărui referendum, în condiţiile în care practic, în România, s-ar putea să se desfăşoare alegeri în fiecare an, ceea ce contravine Constituţiei.

El susţinea şi că prevederile referitoare la referendumul privind revizuirea Constituţiei încalcă Legea fundamentală.

Potrivit preşedintelui Iohannis, în ceea ce priveşte referendumul local, competenţa stabilirii datei acestuia nu poate aparţine decât autorităţii locale respective. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)