Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a decis, marţi, introducerea generalului Nicolae Ciucă ca parte în procesul în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării (SMAp).

Curtea de Apel Bucureşti a dezbătut marţi un nou termen în cel de-al doilea proces deschis de MApN împotriva Administraţiei Prezidenţiale, ce are ca obiect o cerere de anulare a decretului semnat de Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului SMAp, Nicolae Ciucă.

Judecătorul care se ocupă de acest caz, Silviu Barbu, a explicat că îl va cita pe Nicolae Ciucă la următorul termen al procesului din 26 februarie, arătând că decizia ce se va lua în acest dosar va avea efecte asupra carierei generalului şi trebuie să-i fie dat dreptul la un proces echitabil.

"Dat fiind specificul cauzei, instanţa urmează să introducă în cauză, în calitate de pârât, a numitului Nicolae Ciucă. În motivare, instanţa are în vedere, pe scurt, faptul că o eventuală soluţie interferează cu cariera militară a ofiţerului Nicolae Ciucă, soluţia ce urmează să se pronunţe urmând să influenţeze drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestuia, iar respectarea dreptului la un proces echitabil impune ca, într-un litigiu dedus judecăţii pe rolul unei instanţe, să fie avute în vedere drepturile şi libertăţile persoanelor asupra cărora actele judiciare pot să aibă influenţă. Acesta este un element de esenţă al statului de drept", a motivat magistratul.

De asemenea, judecătorul a pus în vedere MApN şi Administraţiei Prezidenţiale să analizeze posibilitatea ajungerii la o înţelegere amiabilă.

"Dat fiind obiectul cauzei şi interesul public superior, instanţa pune în vedere părţilor să examineze posibilitatea rezolvării litigiului în urma unei înţelegeri. Asta aşa, să aveţi ca temă de reflecţie până la termenul următor", a transmis magistratul.

Consilierul MApN a anunţat că nu se poate pronunţa în legătură cu introducerea generalului Nicolae Ciucă în proces şi posibilitatea ajungerii la o înţelegere cu Administraţia Prezidenţială, deoarece decizia trebuie luată de conducerea MApN.

Judecătorul Silviu Barbu a ridicat din oficiu o excepţie de neconstituţionalitate în legătură cu un articol din Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, raportat la articole din Constituţie privind la rolul şi atribuţiile preşedintelui (art. 80, 92, 94, 100), raportul şefului statului cu Guvernul, dar şi textele constituţionale privind forţele armate şi CSAT. Această excepţie se va discuta la termenul din 26 februarie.

Pe de altă parte, judecătorul a anunţat că se va pronunţa pe 14 februarie pe două excepţii ridicate anterior în cadrul procesului.

MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti două acţiuni în contencios administrativ având acelaşi obiect: "anulare act administrativ + suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018".

Cele două acţiuni au fost introduse în instanţă pe 11 şi 14 ianuarie, fiind repartizate judecătorilor Vasile Bîcu şi Silviu Barbu.

În primul proces, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au cerut conexarea celor două dosare, susţinând că cererile depuse de MApN sunt identice şi nu pot fi dezbătute separat. În replică, MApN susţinea că solicitările sale nu sunt identice, deoarece prima se întemeiază pe articolul 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, iar a doua pe articolul 15 din acelaşi act normativ. Instanţa a dat dreptate MApN şi a respins cererea de conexare.

Ulterior, consilierul care reprezenta MApN a anunţat că renunţă în primul dosar la capătul de cerere privind anularea decretului semnat de Iohannis, iar judecătorul Vasile Bîcu a decis, pe 31 ianuarie, suspendarea decretului semnat de Klaus Iohannis.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'".

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă "s-a făcut ilegal", adăugând că "instanţa este cea care va stabili" care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers "inoportun" şi "riscant" contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Preşedintele a adăugat că "pur şi simplu" propunerea ministrului Apărării a fost "nelegală".

"Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip PSD-ist", a susţinut preşedintele. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)