Curtea Constituţională a României consideră că sfera de incidenţă a infracţiunii de trafic de influenţă a fost redusă prin modificarea legislaţiei penale, potrivit motivării deciziei prin care au fost admise parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

"Curtea constată faptul că sfera de incidenţă a infracţiunii de trafic de influenţă a fost redusă, întrucât, pe de o parte, elementul material al laturii obiective se va putea reţine numai dacă vizează un folos material, iar, pe de altă parte, una dintre cerinţele esenţiale a fost reconfigurată, în sensul că ea nu mai priveşte promisiunea persoanei de a-l determina pe funcţionarul public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale, ci faptul că promisiunea astfel realizată trebuie să fie urmată de intervenţia efectivă la acel funcţionar pentru a-l determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale", se arată în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR.

Referitor la prima limitare, Curtea reaminteşte că, printr-o decizie din 25 septembrie 2018, a reţinut că o exigenţă a statului de drept o reprezintă combaterea fenomenului corupţiei, iar legiuitorul nu are competenţa de a limita sfera de cuprindere a infracţiunii de corupţie doar în funcţie de natura materială a folosului obţinut, "în condiţiile în care intensitatea lezării relaţiilor sociale ocrotite este aceeaşi, indiferent că folosul obţinut este unul patrimonial sau nepatrimonial".

"O asemenea diferenţiere realizată în funcţie de natura folosului, pe de o parte, duce la o dezincriminare a unei categorii de acte de corupţie care produc un folos nepatrimonial, iar, pe de altă parte, relevă faptul că legiuitorul, în mod implicit, acceptă şi tolerează categoriile de acte de corupţie care nu implică un folos patrimonial, ci nepatrimonial, ceea ce este contrar exigenţelor statului de drept. (...) Prin urmare, condiţionarea elementului material al infracţiunii de foloasele materiale pretinse/ primite/ acceptate reprezintă o restrângere nepermisă a condiţiilor de incriminare a traficului de influenţă, din moment ce sunt excluse foloasele nemateriale - nepatrimoniale. Se ajunge la sustragerea unui act de corupţie din sfera incriminării", subliniază CCR.

Curtea mai arată, referitor la a doua limitare, că nu este relevant dacă intervenţia s-a produs ori nu, deoarece producerea intervenţiei nu este o condiţie pentru existenţa traficului de influenţă.

"Obiectul juridic al infracţiunii îl reprezintă relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu ocrotirea funcţionarilor publici sau a altor persoane asimilate împotriva actelor de suspiciune că ar putea fi corupţi de către autorii traficului de influenţă. Incriminarea este menită, aşadar, să protejeze funcţionarul public de bănuielile sau suspiciunile de corupţie, asigurându-se, astfel, serviciului public o necesară apărare şi bună reputaţie. Deplasând centrul de greutate al infracţiunii către producerea de rezultate, legiuitorul nu face decât să îi altereze natura sa juridică; s-ar înţelege că o persoană îşi poate trafica influenţa, însă, această faptă devine infracţiune abia când realizează actul de intervenţie", se precizează în motivare.

CCR a concluzionat că, prin eliminarea unui mijloc de natură penală care să apere integritatea şi probitatea funcţionarilor publici, se încalcă obligaţiile pozitive rezultate din art. 1 alin. (3) din Constituţie în sarcina statului. De asemenea, se constată şi încălcarea art. 11 alin. (1) din Constituţie prin raportare la art. 12 din Convenţia penală cu privire la corupţie, adoptată de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999.

CCR a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale şi au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)