Curtea Constituţională a admis parţial, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Legii 35/1997, prin care funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu cea de ministru, beneficiind în mod corespunzător de toate drepturile acestuia, printre care şi pensie specială, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

"Apreciem că această lege a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor constituţionale ale art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4), iar prin conţinutul său actul normativ are prevederi care sunt contrare dispoziţiilor constituţionale consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), precum şi prin art. 138 alin. (5) coroborat cu art. 111 alin. (1)", se arăta în sesizarea transmisă CCR.

Potrivit preşedintelui, legea încalcă prevederile constituţionale, fiind dezbătută şi adoptată de prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaţilor, cu depăşirea termenului de 60 de zile prevăzut de Legea fundamentală. El susţinea că Guvernul a transmis punctul de vedere cu privire la această iniţiativă pe 18 mai 2018, deşi termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor era 26 februarie 2018.

Klaus Iohannis preciza că prin acest act normativ legiuitorul a instituit o pensie specială pentru judecătorii Curţii Constituţionale, în cuantum variabil, fără să se refere şi la cei care au exercitat în trecut această funcţie. Conform sursei citate, actul normativ criticat prevede că pensia de serviciu a Avocatului Poporului se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor CCR şi se impozitează conform legii.

"Analizând aceste dispoziţii în coroborare cu cele prevăzute la art. I pct. 8 referitoare la stabilirea şi calculul pensiei de serviciu al Avocatului Poporului, considerăm că textele sunt neclare în ceea ce priveşte cuantumul pensiei rezultate, întrucât nu reiese dacă aceasta se va stabili şi se va actualiza în raport cu indemnizaţia Avocatului Poporului sau cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale. În atare condiţii, rezultă că art. I pct. 8 şi pct. 9 din legea criticată sunt neclare în ceea ce priveşte condiţiile şi procedura de stabilire a pensiei Avocatului Poporului prin raportare la condiţiile şi procedura de stabilire a pensiei judecătorilor Curţii Constituţionale şi, prin urmare, contravin cerinţelor de claritate şi previzibilitate instituite prin art. 1 alin. (5) din Constituţie", susţinea şeful statului.

Preşedintele considera că acordarea unor pensii speciale pentru Avocatul Poporului şi adjuncţii săi constituie un privilegiu nejustificat faţă de ceilalţi demnitari cu acelaşi rang.

"În cadrul aceleiaşi categorii de demnitari, legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora de a beneficia de dreptul la pensie specială decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile şi obiective", se arăta în sesizarea de neconstituţionalitate.

Şeful statului critica şi prevederea potrivit căreia, dacă în funcţia de Avocat al Poporului este numit un consilier juridic sau o persoană din cadrul instituţiei Avocatul Poporului, rezervarea postului acestuia/ acesteia este obligatorie.

Iohannis a criticat şi dispoziţiile potrivit cărora personalul contractual, respectiv şoferii, beneficiază de salarii stabilite la nivelul în plată aferent funcţiilor similare din cadrul serviciilor Parlamentului.

''Prin reglementările acestei legi se generează noi cheltuieli de fonduri publice necesare plăţii unor categorii de pensii speciale, pensii anticipate şi a unor cheltuieli cu veniturile încadrate pe alte grile de salarizare'', menţiona Iohannis, potrivit căruia iniţiatorii nu au precizat care este impactul bugetar şi care sunt sursele din care să se asigure acoperirea cheltuielilor generate de propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae şi deputaţii PSD Florin Iordache şi Eugen Nicolicea. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)