Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" a marcat împlinirea a 160 de ani de la dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Române, printr-o expoziţie de obiecte care au aparţinut domnitorului, dar şi reconstituiri istorico-militare realizate cu ajutorul asociaţiilor de profil.

Directorul Muzeului Militar, colonel Constantin Lupu, i-a invitat pe zecile de bucureşteni prezenţi să facă o călătorie în timp, atât cu ajutorul reconstituirilor, care au inclus mânuiri de armament, elemente de tactică şi strategie reprezentative pentru mijlocul secolului XIX, cât şi prin vizitarea expoziţiilor, amenajate special pentru această zi.

"Unirea din 1859 reprezintă un moment foarte important în crearea statului român modern. Se împlinesc azi 160 de ani de la 24 ianuarie 1859. Generaţia paşoptistă a reuşit să înfăptuiască visul generaţiilor anterioare, începând cu Mihai Viteazul. (...) Fără Moş Ion Roată, fără dorinţa românilor de unitate, nu s-ar fi înfăptuit unirea. De aceea, consider actual îndemnul: unirea se construieşte în fiecare zi, de către fiecare cetăţean al României", a spus el.

Horia Şerbănescu, muzeograf, dar şi membru al Asociaţiei "6 Dorobanţi", a prezentat modul de utilizate a unei puşti cu cremene, armă folosită în perioada 1700-1860. El a vorbit despre modul în care era organizată armata în timpul lui Cuza, incluzând atât trupe teritoriale, cât şi permanente.

"Soldaţii erau plătiţi, primeau o soldă. Chiar dacă serviciul, teoretic, era obligatoriu, armatele erau mult mai mici, ca efective, faţă de posibilitatea de a înrola. Din acest motiv, existau anumite categorii de militari în epoca lui Cuza. Era armata permanentă, care cuprindea cam o treime din efectivele armatei generale, şi armata teritorială, din care făceau parte soldaţi ţărani. Ei erau militari, dar şi ţărani, pentru că o perioadă bună de timp o petreceau acasă, la muncile câmpului. Acest sistem nu era eficient, pentru că soldaţii din trupele teritoriale nu erau foarte bine instruiţi, nu aveau o perioadă de instrucţie continuă. Dar, cum a fost de exemplu în cazul Războiului de Independenţă, trupele teritoriale, dorobanţii şi călăraşii, au fost mobilizate din timp şi au fost pregătite, fiind ridicate la nivelul trupelor permanente. Pe măsură ce posibilităţile României au permis, la sfârşitul secolului al XIX-lea, serviciul militar s-a generalizat", a spus el.

Camelia Cristea, muzeograf, a precizat că printre obiectele pe care vizitatorii muzeului pot să le vadă doar în această zi se numără un drapel din perioada lui Alexandru Ioan Cuza, o carafă, două pahare din cristal şi un ceas care i-a aparţinut domnitorului, dar şi medalii contemporane cu acesta. De asemenea, în cadrul muzeului a fost amenajat un bivuac, specific acelei perioade, care constituia un adăpost pentru militari.

Colonel în rezervă Eugen Ichim a precizat că în depozitele muzeului figurează de asemenea un album care a aparţinut sultanului Abdul-Aziz şi care i-a fost oferit lui Cuza cu ocazia vizitei la Constantinopol, drapele originale din arsenalul armatei, medalii comemorative reprezentându-i pe Cuza şi Kogălniceanu, tocul cu care s-a semnat actul Unirii de la Bucureşti, arme care i-au aparţinut lui Cuza, piese de mobilier din apartamentele în care a locuit domnitorul.

Garda de onoare - constituită din membri ai asociaţiilor "6 Dorobanţi", Tradiţii ostăşeşti şi Clubul de Istorie Militară - a depus coroane de flori la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi la cel al lui Mihail Kogălniceanu, statui aflate în curtea muzeului. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)