Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, mai multe sesizări de neconstituţionalitate, printre care şi cea privind înfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor.

*** PNL şi USR solicită CCR, în sesizarea de neconstituţionalitate privind OUG 90/2018 referitoare la înfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor, să înainteze Curţii de Justiţie a UE o serie de întrebări preliminare şi să suspende soluţionarea sesizării până la pronunţarea unei hotărâri preliminare de către CJUE.

Semnatarii sesizării arată că raportul Comisiei Europene în cadrul MCV a impus României opt noi recomandări, între care menţionează suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor Justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă subsecvente, revizuirea legilor Justiţiei, ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum şi de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO.

Iniţiatorii demersului adresează mai multe întrebări preliminare şi apreciază că CCR trebuie să solicite CJUE să pronunţe o hotărâre preliminară în procedură accelerată.

PNL şi USR invocă în sesizarea de neconstituţionalitate motive extrinseci de încălcare a Constituţiei. Astfel, aceştia arată că Guvernul nu a motivat urgenţa acestui act normativ. De asemenea, se precizează că a fost încălcat principiul separaţiei puterilor în stat.

Se invocă, de asemenea, şi motive intrinseci de neconstituţionalitate, printre care faptul că textul referitor la competenţele Secţiei este redactat neglijent, neclar, considerând că este imprevizibil în interpretarea sa ulterioară şi generează o aplicare viitoare impredictibilă.

*** CCR urmează să ia în discuţie şi sesizările PNL, USR, ICCJ şi a preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente.

Şeful statului a sesizat CCR cu privire la această lege, motivând că, "prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ", contravine unor norme şi principii constituţionale. El a solicitat CCR să constate că legea, care i-a fost transmisă pentru promulgare pe 21 noiembrie, este neconstituţională în ansamblu.

Preşedintele a invocat motive de neconstituţionalitate extrinsecă, precizând că se încalcă articolul 61 alineatul (2) şi articolul 75 alineatele (1), (4) şi (5), prin raportare la articolul 118 alineatul (2) din Constituţie. De asemenea, el a indicat şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă, arătând că articolul 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă articolul 1 alineatul (4), articolul 1 alineatul (5), articolul 61 alineatul (1), articolul 73 alineatul (4), articolul 119, precum şi articolul 147 alineatul (4) din Constituţie.

*** CCR va mai lua în discuţie sesizările PNL şi USR privind numirea în funcţie a unor membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.

În noiembrie anul trecut, Grupul parlamentar al PNL din Senat a depus la CCR sesizarea de neconstituţionalitate în cazul numirii în funcţie a şase membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Sesizarea îi vizează pe Leonardo Badea, Doina Dascălu, Marius Ovidiu Bota, Birtalan Jozsef, Aura Gabriela Socol şi Ovidiu Răzvan Wlassopol.

Senatorii PNL spun că Parlamentul avea obligaţia legală de a efectua analiza individuală a încadrării experienţei profesionale a fiecărui candidat în domeniile expres prevăzute de lege - financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare, arătând că vechimea minimă cumulată necesară în aceste domenii de activitate pentru a fi numit în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară trebuie să fie de minimum 8 ani de la data absolvirii studiilor de lungă durată, cu diplomă de licenţă.

Şi parlamentarii USR au reclamat la CCR că patru dintre cei nouă membri ai conducerii ASF nu îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. Este vorba despre Leonardo Badea, Jozsef Birtalan, Sorin Bota, care a demisionat între timp, şi Gabriela Socol.

*** Pe agenda de miercuri a Curţii Constituţionale se mai află sesizarea PNL în legătură cu legea de executare a pedepselor privative de libertate.

PNL a sesizat CCR cu acest act normativ pe motiv că Parlamentul a ignorat o decizie precedentă a Curţii care declara actul normativ neconstituţional în integralitatea lui şi nu l-a respins.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind adoptată cu nerespectarea Deciziei 561/2018 a Curţii Constituţionale, se susţine în sesizarea semnată de 60 de parlamentari PNL.

Liberalii arată că legea încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitoare la "caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor CCR, fiind, în integralitatea sa, neconstituţională".

Actul normativ a fost adoptat iniţial de Camera Deputaţilor, pe 6 iunie, şi a fost contestat la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de preşedintele Klaus Iohannis.

Cele două sesizări au fost admise de CCR, iar Parlamentul trebuia să constate încetarea de drept a procedurii legislative.

*** CCR urmează să discute miercuri şi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind actul normativ referitor la reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale.

Şeful statului a sesizat CCR cu Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 56/2018 pentru completarea Legii 15/1990 care prevede reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, pe motiv că autorităţile administraţiei publice locale, întrucât nu au personalitate juridică, nu pot exercita drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice rezultate din calitatea de unic acţionar/asociat al societăţii rezultate în urma reorganizării unei regii autonome.

Prin articolul unic al OUG 56 se introduce un nou articol, art. (31), al cărui prim alineat prevede: "Regiile autonome pot fi reorganizate ca societăţi reglementate de Legea societăţilor 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărârea consiliului local/hotărârea consiliului judeţean sau prin hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, având ca unic acţionar/asociat statul român sau autoritatea administraţiei publice locale", arată preşedintele.

Actul normativ criticat, susţine el, încalcă prevederi constituţionale şi contravine jurisprudenţei CCR, prin posibilitatea instituită pentru autoritatea administraţiei publice locale de a dobândi calitatea de acţionar/asociat la societatea rezultată din reorganizarea unei regii autonome.

Prin jurisprudenţa sa, explică şeful statului, Curtea Constituţională a statuat că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale/judeţene, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.

*** CCR urmează, de asemenea, să analizeze sesizarea PNL referitoare la Legea privind aprobarea OG 4/2017 pentru modificarea Codului fiscal.

În luna decembrie, PNL a sesizat CCR cu privire la respectivul act normativ care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Codului fiscal, în sensul introducerii salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate ca bază lunară de calcul la stabilirea acestor contribuţii.

Liberalii spun că acest proiect încalcă dispoziţiile Legii 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, cu consecinţa nerespectării art. 151 din Constituţie, deoarece, prin conţinutul său juridic, reglementează în domeniul legilor organice. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Florin Marin, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

CCR s-ar putea pronunţa pe sesizarea privind conflictul între Ministerul Public şi Parlament pe tema protocoalelor cu SRI