Preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Constantin Buchet, arată, într-un răspuns transmis AGERPRES, că numele Adinei Florea, propusă pentru conducerea DNA, nu apare în evidenţele de arhivă ale deţinătorilor ca lucrător-cadru sau colaborator cu Securitatea, potrivit informărilor de la SRI, SIE şi Arhivele Militare Naţionale.

Precizarea este legată de faptul că Alexandra Toader, membru CNSAS, susţinea că şedinţa din 21 decembrie 2018, în care trebuia să fie luată în discuţie Nota de constatare în cazul Adinei Florea, nu a mai avut loc şi că avizul de necolaborare cu Securitatea a fost întocmit înainte de a primi răspunsurile de la toţi deţinătorii de arhivă.

Legat de acest aspect, Buchet subliniază că instituţia pe care o conduce nu emite verdicte, "deoarece CNSAS nu dă verdicte, iar încadrarea finală a calităţii de lucrător sau colaborator o face instanţa de contencios administrativ cu publicarea de deciziei în Monitorul Oficial".

"Comunicarea către CSM, ca reacţie instituţională de etapă după patru luni, a reprezentat o consemnare a răspunsurilor de la deţinătorii de arhive referitoare la inexistenţa de documente cu privire la doamna Adina Florea, precum şi redarea concluziei din adeverinţa votată de Colegiu în şedinţa din 04.06.2009: 'În urma verificărilor la deţinătorii de arhive ai fostei Securităţi până la data prezentei adrese, nu s-au identificat documente noi sau neprocesate faţă de cele reţinute anterior (...) care să modifice încadrarea din acest document potrivit căruia doamna Adina Florea nu are calitatea de lucrător sau colaborator, în sensul legii'. Deoarece şi atunci, ca şi în 2018, persoana de referinţă era necunoscută şi nu figura în evidenţele de arhivă ale deţinătorilor ca lucrător-cadru sau colaborator, potrivit răspunsurilor SRI, SIE şi Arhivelor Militare Naţionale", explică Buchet.

Referitor la afirmaţia Alexandrei Toader despre adresa trimisă la CSM, Buchet mai precizează că "toate documentele prin care CNSAS interacţionează cu alte instituţii sunt semnate de către preşedintele CNSAS în temeiul art. 20 din OUG 24/2008".

În legătură cu procuroarea Antonia-Eleonora Constantin, propusă de ministrul Justiţiei în funcţia de procuror şef al Secţiei Judiciare din cadrul Parchetului General, Buchet afirmă că deoarece este născută la data de 5 aprilie 1975, avea pe 22 decembrie 1989 vârsta de 14 ani, motiv pentru care nu intră sub incidenţa articolelor ce prevăd persoanele pentru care CNSAS efectuează verificări.

"Art. 2 lit. b din OUG 24/2008 prevede că 'persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie'. O eventuală verificare la deţinătorii de arhive nu s-ar finaliza într-un vot în sensul colaborării/necolaborării cu Securitatea. Neîndeplinirea condiţiei privind vârsta de 16 ani la data colaborării reprezintă, astfel, un motiv de neîncepere a verificărilor prevăzute de actul normativ citat", mai spune Constantin Buchet.

Acesta concluzionează că nu se poate vorbi nici de viciu de procedură, nici de antepronunţare.

"De altfel, afirmaţia tendenţioasă, de asemenea menită dezinformării, cum că nu aţi fost lăsaţi să votaţi, este şi gravă, şi falsă, în condiţiile în care ştiaţi că nota de constatare emisă de Direcţia Investigaţii pe numele Adina Florea figura pe proiectul ordinii de zi din data de 10 ianuarie 2019, şedinţă la care aţi refuzat să participaţi", îi transmite el Alexandrei Toader.

El vorbeşte despre situaţia verificărilor în cazul procurorilor Adina Florea, Florena-Esther Sterschi, Elena Giorgiana Hosu, Iuliana Nedelcu şi Antonia-Eleonora Constantin, propuse pentru funcţii de conducere în parchete, şi precizează că informarea adresată CSM este una de etapă în cazul Adinei Florea şi finală în cazul celorlalte persoane, reprezentând o obligaţie a instituţiei.

"Preşedintele CNSAS nu putea să nu şi-o asume, cu atât mai mult cu cât a fost realizată cu aportul directorului Direcţiei Juridice a instituţiei şi de comun acord cu juristul delegat pe lângă Colegiu, precum şi al celor trei membri ai Colegiului cu studii juridice. În plus, Direcţia Comunicare, prin intermediul doamnei director, a oferit informaţii şi documentaţia aferentă cu privire la adresele de verificare ale CNSAS, precum şi răspunsurile de la deţinătorii de arhive", spune Buchet.

Pe 27 decembrie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a trimis din nou propunerea ca Adina Florea să fie numită la şefia DNA, deşi fusese respinsă de preşedintele Klaus Iohannis, care a invocat probleme legate de avizul CNSAS.

Toader a mai trimis la Cotroceni următoarele solicitări de numire în funcţii de conducere: Elena Giorgiana Hosu - ca procuror şef adjunct DIICOT; Antonia-Eleonora Constantin - procuror şef al Secţiei Judiciare din cadrul PICCJ; Iuliana Nedelcu - procuror şef adjunct al Secţiei Judiciare din cadrul PICCJ; Florena-Esther Sterschi - procuror şef al Secţiei de resurse umane şi documentare din cadrul PICCJ. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)