Procurorul general, Augustin Lazăr, a anunţat, luni, în cadrul unei declaraţii de presă, că pe data de 9 mai, după ce au fost puse la dispoziţia Ministerului Justiţiei mai multe documente de cooperare instituţională, MJ a replicat că nu are atribuţia legală de a le analiza şi emite un punct de vedere.

"Domnul ministru al Justiţiei comunică în 9.05.2018 Consiliului Superior al Magistraturii: 'Vă comunicăm că Ministerul Justiţiei, în calitate de organ al administraţiei publice centrale, nu are atribuţia legală de a analiza şi de a emite un punct de vedere referitor la conţinutul şi efectele unui protocol încheiat între alte instituţii publice'. A fost absolut surprinzător când am văzut că sâmbătă era deja un alt punct de vedere care era adaptat noii situaţii ivite", a declarat Augustin Lazăr.

În acest sens, el a făcut referire şi la protocoalele care au fost puse anterior la dispoziţia ministerului şi a CSM.

"În 3 aprilie 2018, Ministerul Public comunică ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, faptul că începând cu data de 1 ianuarie 2005, în evidenţele instituţiei noastre figurează încheierea următoarelor documente de cooperare instituţională... Şi i-am enumerat toate. Dar această adresă este rezultatul discuţiilor pe care noi le purtam la CSM. Şi eu mi-am exprimat disponibilitatea că tot ce îşi doreşte CSM prezentăm acolo pentru evaluare, iar în acelaşi timp le punem la dispoziţia ministrului Justiţiei, care n-a spus nicio clipă că nu are competenţa să le evalueze, să le analizeze. I-am trimis, le-am pus la dispoziţie, fiindcă ele mergeau la biroul de profil, nu aveam nicio reţinere că ar fi ceva rău cu ele şi nu aveam ce să ascundem în faţa ministrului Justiţiei. Protocolul din 2016 este enumerat în rând cu celelalte protocoale fără nicio reţinere. Nu aveam niciun motiv să nu îl prezentăm, să îl aducem la cunoştinţă, de vreme ce toată lumea ştia, era lipsit de efecte, eram în procedură de declasificare. Care ar fi fost problema să îl ascundem?", a precizat procurorul general.

Pe de altă parte, Augustin Lazăr a arătat că pe 25 august, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a publicat pe Facebook două mesaje referitoare la protocoale încheiate cu SRI, arătând că "doar zilele acestea a aflat anumite lucruri".

Realizând un scurt istoric al corespondenţei purtate cu MJ, Lazăr a adăugat că pe 19 martie, ministrul Tudorel Toader a cerut Ministerului Public să comunice dacă şi câte protocoale secrete au fost încheiate între Ministerul Public, DNA şi DIICOT, pe de o parte, şi SRI, pe de altă parte. De asemenea, ministrul a cerut să fie demarată procedura de desecretizare. Pe 20 martie, Ministerul Public a transmis răspunsul, făcând referire la protocoalele dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi SRI, atât cel din 2009, cât şi cel din 2016. Se menţiona de asemenea că ambele protocoale şi-au încetat efectele, dar şi faptul că SRI i-a fost solicitată disponibilitatea în vederea declasificării.

Lazăr a menţionat că în postarea sa pe Facebook, ministrul Toader a făcut referire şi la un "incident administrativ", dar că acesta a fost "remediat cu promptitudine".

"Cine a făcut copie pentru protocol, atât pentru CSM, cât şi pentru ministrul Justiţiei, ultima filă - care avea două pagini - a adăugat-o - dintr-o eroare, s-au lipit filele - la CSM. La CSM au mers două file şi la ministrul Justiţiei lipsea ultima filă. Am văzut suspiciunea marcată. (...) Este un simplu incident administrativ pe care noi l-am explicat şi l-am rezolvat pe loc. La vremea aceea nu a avut nicio suspiciune, a fost totul în regulă, dar acum, sâmbătă, şi-a adus aminte că noi am ascuns ultima filă, pentru a nu vedea cine sunt semnatarii", a spus el.

Lazăr a mai precizat că au existat şi cu CSM comunicări referitoare la cele două protocoale. A menţionat că în perioada 20-29 martie, protocoalele au fost puse la dispoziţia CSM şi că membrii Consiliului au fost invitaţi să le studieze. Pe data de 29, CSM a restituit protocoalele, fără să precizeze dacă a existat vreo problemă sau încălcare a legii în legătură cu acestea.

Procurorul general a arătat că potrivit OUG 6/2016, "condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice ale organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare încheiate de SRI cu Ministerul Public şi Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea (...) organe de cercetare penală speciale". De asemenea, conform aceleiaşi ordonanţe, "semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta" verifică modul de punere în aplicare, în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, a supravegherilor tehnice realizate.

"Revenim la remarca ministrului Justiţiei şi observăm că este foarte riguroasă acea remarcă, în sensul că nu are atribuţii legale de a evalua, analiza şi de a emite un punct de vedere referitor la conţinutul şi efectele unui protocol încheiat între alte instituţii publice. Este evident, competenţa de a verifica modul în care este pus în aplicare acest protocol, legalitatea şi toate aspectele acestea le verifică preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau judecătorul care a fost delegat de acesta. (...) Până în acest moment, niciun incident nu a fost făcut public. Dacă exista un incident în urma verificărilor semestriale pe care preşedintele Înaltei Curţi le face sau judecătorul delegat, ar fi adus la cunoştinţă publică acest fapt", a declarat el. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, imagine: Dan Mihalcea, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Ioana Matei-Cârlan, editor online: Irina Giurgiu)