Şapte inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, joi, în al doilea dosar privind cazurile de sclavie de la Berevoeşti, cele mai mari pedepse fiind de 8 ani şi 8 luni de închisoare.

Curtea de Apel Piteşti a admis apelurile declarate de inculpaţii împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Argeş, pe care a desfiinţat-o în parte, înlăturând sporurile de pedeapsă de până la 7 ani de închisoare aplicate de instanţa de fond.

În urma rejudecării, Petre Grancea a primit 8 ani şi 6 luni de închisoare, Maria Grancea - 6 ani şi 2 luni , Laurenţiu Grancea - 8 ani şi 8 luni, Alin Grancea - 5 ani şi 2 luni, Cerasela Onică - 4 ani, Ilie-Valentin Furdui - 8 ani şi 8 luni şi Vasilica Grancea - 6 ani şi 2 luni, toate pedepsele fiind cu executare.

După pronunţarea sentinţei, cei şapte inculpaţi au fost ridicaţi de la domiciliile lor, urmând să fie duşi la Penitenciarul Mioveni.

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale şi cei ai Secţiei de Poliţie Rurală Schitu Goleşti, cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale, au pus în aplicare şapte mandate de executare a pedepsei cu închisoarea emise de Curtea de Apel Piteşti, într-o cauză penală în care s-au desfăşurat cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, respectiv constituirea unui grup infracţional organizat. Cele şapte persoane au fost ridicate de la domiciliile de pe raza comunei Berevoeşti, urmând a fi încarcerate.

Curtea de Apel Piteşti a pronunţat alte condamnări definitive în primul dosar privind cazurile de sclavie de la Berevoeşti în septembrie 2017, când cinci inculpaţi au primit pedepse de până la 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. Pe rolul instanţei sunt încă trei dosare aflate în faza de apel, care vizează aceeaşi grupare infracţională.

Dosarele au fost trimise în instanţă de procurorii Serviciului teritorial Piteşti al DIICOT la sfârşitul anului 2016, cei peste 30 de inculpaţi fiind împărţiţi în mai multe loturi.

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008 s-au constituit mai multe grupuri infracţionale structurate pe baza relaţiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea. În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice sau chiar din propriile locuinţe, fiind ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forţate să efectueze zilnic diverse activităţi, atât în gospodăriile suspecţilor, cât şi în apropierea localităţii.

Victimele erau ameninţate şi lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte contondente, fiind aduse în stare de aservire şi lipsire de libertate, în condiţiile în care erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.

Procurorii mai susţin că, de cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau, li se ofereau resturi alimentare, apoi erau legate cu lanţuri sau chingi sau încuiate pe timpul nopţii, ca să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare - erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă, erau legate de mâini şi picioare şi puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor şi li se arunca mâncarea pe jos.

De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual.

În acest dosar au fost arestate preventiv, în iulie 2016, 37 de persoane, atât bărbaţi cât şi femei. După cinci luni, instanţa a admis ca femeile să fie plasate în arest la domiciliu. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)